În fond, cu cât se fac mai puţine teste, cu atât se poate demonstra că infectările cu noul coronavirus scad. E un model care a mai fost exersat şi astă primăvară pentru a argumenta eficienţa celor care administrează criza sanitară autohtonă.

Ar putea fi un reflex venit din frigul comunist, când veştile proaste erau camuflate, la ordin, pentru a nu strica imaginea şi a nu scoate la iveală vulnerabilităţile unei socităţi aflate în pragul colapsului.

Acum, miza ţine de alegerile parlamentare, care pentru liberali ar fi vital să aibă loc la termen, deci până cel mai târziu pe 20 decembrie când expiră mandatul actualilor senatori şi deputaţi. PNL se află încă în siajul victoriilor recente, dar în acelaşi timp sondajele regulate sugerează o stagnare, dacă nu chiar o scădere treptată a liberalilor. În plus, pe termen scurt incertitudinea viitorului nu poate fi îmblânzită, iar criza economică va însoţi criza epidemică într-o îmbrăţişare care va coroda partidul aflat la guvernare.

Amânarea alegerilor generale ar fi deci în defavoarea PNL. Nici social-democraţii nu ar beneficia de o astfel de decizie, fiindcă ei controlează parlamentul şi vor fi declaraţi responsabili de un astfel de gest, care în acelaşi timp ar emascula legislativul. Liderul PSD, Marcel Ciolacu cere amânarea parlamentarelor, dar o face cu jumătate de gură, ştiind că aritmetica decalajului ţine de preşedintele Klaus Iohannis. Curtea Constituţională a jucat în favoarea amânării şi i-a dat parlamentului rolul de stabilire a datei alegerilor, schimbând astfel regulile în timpul jocului cu ignorarea propriei jurisprudenţe, a recomandărilor Comisiei de la Veneţia din 2002, care consideră şi în interpretările ulterioare că legislaţia electorală nu trebuie modificată cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.

Somităţile medicale intrate oficial pe listele de candidaţi ai PSD, inclusiv reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, profesorul Alexandru Rafila au evitat retorica amânării alegerilor, care ar favoriza net doar USR şi, poate, alianţa marginalizaţilor excluşi prin vot la scrutinul din septembrie: ProRomânia&ALDE.

Pe de altă parte, România a înregistrat în ultima săptămână peste 25.500 de cazuri de COVID-19, cât în primele 4 luni de epidemie, deşi numărul testelor este limitat şi mai mult de o treime din testele zilnice sunt plătite fie de cei care au nevoie pentru călătorii, fie de cei care se tem de o eventuală infectare. O creştere dramatică de cazuri, care ar pune în dificultate sistemul medical autohton ar putea duce la dezbateri serioase privind nevoia amânării alegerilor din decembrie.

Dar ce înseamnă o creştere dramatică? Ultimul raport al Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, menţionează România între statele UE cele mai vulnerabile la noul coronavirus, inclusiv din cauza „riscurilor crescute de mortalitate” şi a „unui  nivel mare al oboselii” în rândul cadrelor medicale.

Ritmul de infectare devine dramatic dacă depăşeşte trei infectări zilnice la mia de locuitori, dar şi aşa lucrurile sunt relative, potrivit cercetătorilor citaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care consideră că e nevoie de mai mulţi parametrii pentru a decide când se trece graniţa de la grav, la foarte grav şi care ar trebui să fie pragul fatal, care să ducă la amânarea alegerilor.

Unul dintre indicatorii care măsoară gradul de democraţie al unei ţări este şi ţinerea alegerilor la termen. Peste 100 de scrutine din întreaga lume au fost, însă, amânate în acest an din cauza epidemiei de coronavirus, potrivit statisticii Fundaţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale.

Un studiu apărut recent în Election Law Journal scoate în evidenţă între altele că alegerile care au loc în situaţii de urgenţă sunt alterate de absenţa unor dezbateri normale, de eludarea subiectelor care nu au legătură cu urgenţa sanitară, de faptul că mitingurile virtuale nu le pot înlocui pe cele clasice, dar mai ales pentru că oamenii nu pot lua parte la discuţii cu cei pe care urmează să-i voteze şi nici politicienii nu au posibilitatea să vorbească în faţa celor cărora le cer votul. Este vorba în subsidiar despre drepturi fundamentale care definesc democraţia şi care în această perioadă sunt afectate: dreptul la liberă exprimare, dreptul de a alege şi de a fi ales.

Nici amânarea alegerilor nu este, însă, o soluţie, mai ales pentru România, fiindcă parlamentul autohton ar deveni şi mai ineficient, guvernul îşi va atribui un rol excesiv, partidul aflat la putere va continua să-şi promoveze clientela şi să-şi facă imagine pe seama crizei, justiţa şi aşa slăbită va da mai departe neînceperi ale urmăririi penale pe bandă rulantă, în special pentru demnitari şi VIP-uri, transparenţa se va transforma într-un lux greu de atins, conflictele vor deveni nerezolvabile, totul într-o atmosfera generală de inerţie.

Sabina Fati - Deutsche Welle