UPDATE Dosarul „Privatizări strategice”. Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, încarceraţi la Penitenciarul Rahova după ce au fost condamnaţi la închisoare

UPDATE Dosarul „Privatizări strategice”. Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, încarceraţi la Penitenciarul Rahova după ce au fost condamnaţi la închisoare

Zsolt Nagy şi Codrut Şereş s-au predat FOTO Mediafax

Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy condamnaţi, marţi, de Curtea Supremă, la 4 ani şi 8 luni de închisoare şi respectiv 4 ani în dosarul „Privatizări strategice” au fost încarceraţi la Penitenciarul Rahova. Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie 2014 la 4 ani de închisoare în dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind însă definitivă.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Poliţiştii ilfoveni i-au dus pe Codruţ Şereş şi pe Zsolt Nagy la Penitenciarul Rahova unde au fost încarceraţi. 

UPDATE Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy s-au predat la IPJ Ilfov unde aşteaptă să fie escortaţi la penitenciar.

Poliţiştii îi vor duce pe cei doi foşti miniştri la Penitenciarul Rahova, unde aceştia vor sta 21 de zile în carantină, urmând ca, în cel mult o lună să se stabilească regimul şi locul în care îşi vor executa pedepsele.

Şi ceilalţi inculpaţi din dosar care au primit pedepse cu executare urmează să fie încarceraţi.

UPDATE Codruţ Şereş a fost condamnat la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, în timp ce Zsolt Nagy a fost trimis în spatele gratiilor pentru 4 ani.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat iniţial la zece ani de închisoare.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanţă, Flore primise o pedeapsă de nouă ani şi şase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Cetăţeanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de închisoare, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Aşteptaţi la poliţie

Decizia magistraţilor este definitivă, urmând ca în cursul zilei de astăzi cei doi să ajungă în spatele gratiilor.

În cazul în care nu se vor preda, ei vor fi ridicaţi de oamenii legii de la locuinţele lor sau de la locul de muncă şi duşi în arest.

Cei doi au fost acuzaţi de oamenii legii că s-ar fi folosit de poziţiile pe care le ocupau în Guvern pentru a favoriza anumiţi concurenţi într-o serie de dosare de privatizare de mare importanţă. 

Anchetatorii au precizat că aceste infracţiuni trebuie catalogate drept trădare.

În acest dosar, pe 3 decembrie 2013, Codruţ Şereş a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, iar Zsolt Nagy primise 5 ani de închisoare. Sentinţa a fost dată de instanţa de fond şi a fost atacată cu recurs.

Trei săptămâni în perioada de carantină

Toate persoanele condamnate vor petrece următoarele trei săptămâni în carantină.

„În perioada de carantină se studiază comportamentul şi personalitatea persoanelor private de libertate, se efectuează examene medicale, activităţi de educaţie sanitară, examene psihologice, se evaluează necesităţile educaţionale dar şi gradul de adaptabilitate la privarea de libertate”, potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

De asemenea, condamnaţii vor participa la activităţi de informare şi documentare pentru a cunoaşte regulamentul de ordine interioară, dar şi care le sunt drepturile şi obligaţiile pe perioada desfăşurării pedepsei.

În această perioadă, condamnaţii pot primi câte un pachet de maxim 10 kilograme. În plus, „persoanele încarcerate pot primi medicamente numai la recomandarea unui medic consultant, a unui medic specialist, cu avizul medicului unităţii, în baza unei prescripţii medicale, întocmită în două exemplare, un exemplar însoţind în mod obligatoriu medicamentele primite”.

Aceştia vor putea fi vizitaţi de familie, iar apărătorii lor pot veni oricând să stea de vorbă cu ei.

După carantină, o comisie specială a Penitenciarului Rahova va stabili, în funcţie de rezultatul evaluărilor, regimul de executare a pedepselor primite de condamnaţi. Ulterior, aceştia vor fi transferaţi la alte penitenciare pentru a-şi ispăşi pedepsele.

Avocaţii au susţinut că infracţiunile nu se probează

La ultimul termen al recursului, care a avut loc pe 19 decembrie, completul Curţii Supreme a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor
 
Avocaţii celor din dosar au cerut atunci, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care procurorii susţin că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitatea documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.
 
Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de Direcţia de Invetsigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), astfel că se impune achitarea lor.
 
Fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, le-a spus judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există „niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret". 
 
„Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă", a mai declarat Şereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stantchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.
 
La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Szolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.
 
La termenul de pe 17 decembrie, procurorul DIICOT a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.
 

În decembrie, Şereş a fost condamnat la închisoare

Fostul ministru al Economiei a fost condamnat, pe 3 decembrie 2013, de judecătorii Curţii Supreme la şase ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trădare. De asemenea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy, judecat şi el în acest dosar, a primit cinci ani de închisoare. 

Cei doi sunt acuzaţi că s-ar fi folosit de funcţiile pe care le-au deţinut pentru a favoriza mai multe persoane în dosare de privatizare.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.
 
Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.
 
Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.
 
Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.
 
Mai mult, şi cetăţeanul ceh Michal Susak a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru complicitate la şantaj şi la patru ani şi zece luni pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional. Acesta urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv, cea de zece ani de închisoare.
 
De asemenea, instanţa a decis să îi condamne pe Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, la nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj  şi patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional. Acesta urmează să execute pedeapsa cea ai grea.
 
Decizia a fost atacată cu apel la un complet de cinci judecători al Curţii Supreme.
 
Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor în aprilie 2007
 
Dosarul „Privatizări strategice” a început pe 20 aprilie 2007 după ce Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea şi Donciu au fost trimişi în judecată pe 18 aprilie 2007. Aceştia au fost acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.
 
Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecată, prin ordonanţa de pe 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniştri.
 
Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată pe 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.
 
Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic, alături de consultantul internaţional Stamen Stanchev şi de foştii funcţionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu.
 
Procurorii consideră că Benyatov ar fi valorificat informaţiile obţinute de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât şi în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum şi cu foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş.
 
Potrivit probelor din dosar, Vadim Benyatov ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern (organizaţie) format din Stamen Stanchev şi la care au aderat şi Susak Michal şi Mustafa Oral. Conform DIICOT, grupul - concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniu energetic şi de comunicaţii - ar fi fost sprijinit de Mucea şi Donciu.
 
Şereş şi Nagy, trimişi în judecată în martie 2009
 
Pe 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc. Procesul acestora începe în 11 mai 2009, la instanţa supremă.
 
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
 
Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.
 
Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
 
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Curţii Supreme.
 
La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.
 
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
Fostul ministru Codruţ Sereş şi-ar putea afla vineri sentinţa finală în dosarul în care acesta este acuzat de trădare. Asta după ce magistraţii Curţii Supreme vor asculta pledoareiile finale ale inculpaţilor. DIICOT a cerut pedeapsa maximă pentru toţi cei implicaţi în acest caz. Avocaţii au terminat pledoariile finale. Judecătorii vor da sentinţa la anul.
 
 
 
Curtea Supremă a acordat, miercuri, un nou termen în dosarul în care fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş este acuzat de trădare. Astfel pe 8 decembrie vor avea loc pledoariile finale, iar magistraţii ar putea anunţa o sentinţă în acest caz. În primă instanţă, Şereş a fost deja condamnat la şase ani de închisoare.
 
 
Fostul ministru al Economiei a fost condamnat luni la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „Hidroelectrica“ în care a fost găsit vinovat că a lăsat fosta conducere a companiei să prejudicieze societatea şi statul cu 165 de milioane de dolari. Decizia nu e definitivă.
 
 
Magistraţii Curţii Supreme judecă luni, 4 noiembrie, procesul în care fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş şi fostul ministru al Telecomunicaţiilor Zsolt Nagy sunt acuzaţi de trădare, după ce s-ar fi folosit de funcţiile pe care le-au deţinut pentru a favoriza mai multe persoane în dosare de privatizare. Procurorii cer pedepse cu executare pentru fosţii demnitari şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosar.
 

Spionul lui Codruţ Sereş, implicat într-un scandal uriaş. Oligarhi ruşi, sume ameţitoare şi bătaie pe petrol la Londra

Justiţia britanică are de soluţionat un scandal de proporţii, în care sunt implicaţi importanţi oameni de afaceri din Rusia, Georgia şi o mare bancă din Elveţia. În central atenţiei este nimeni altul decât Vadim Don Benyatov, condamnat în România la 10 ani de închisoare pentru spionaj în dosarul foştilor miniştri Codruţ Sereş şi Szolt Nagy. Mărul discordiei: petrol de sute de milioane de dolari.

 

citeste totul despre: