Analiză realizată de C. Ioana*

Procesul este inedit în dinamica revizionistă de la Budapesta, şi nu mai are în vedere, în principal, modificări explicite de frontieră pe care Ungaria este suficient de lucidă ca să înţeleagă că nu le-ar putea obţine decât în circumstanţe extraordinare şi care nu sunt la îndemâna ei. De aici şi replierea, într-o primă instanţă, pe proiectele de de-suveranizare ale României în Transilvania. Clarificările teoretice le-a făcut LARICS în altă parte (analiza aici), acum ne vom concentra pe iniţiativele recente pe dimensiunea identitară pe care Ungaria le promovează neostoit în România, sub privirile neprofesioniste şi buimace ale politicienilor români, fie că sunt la putere fie că sunt în opoziţie.

  1. Iniţiative de natură social-educaţională
 

Guvernul ungar susţine diversificarea programelor de studii ale instituţiilor de învăţământ superior din Ungaria, externalizate în aşa-numitul ”Bazin Carpatic”.

În urma unei decizii a Ministerului ungar al Inovării şi Tehnologiei/ Innovációs és Technológiai Minisztérium/ITM, o serie de universităţi din Ungaria vor diversifica programele de studii universitare finanţate de Guvernul ungar în aproape toate regiunile locuite de maghiari. În România, aceste programe se vor derula în: Miercurea Ciuc, Oradea, Odorheiu Secuiesc, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi Ilieni (index.hu şi origo.hu).

Tamás Schanda, secretar de stat din cadrul ITM a specificat (07.08.2021) că: ”Pregătirea superioară constituie o chestiune de importanţă strategică la nivel naţional şi are rolul de umplere a lacunelor prin asigurarea fondului intelectual maghiar în străinătate”.

Cele 10 instituţii din Ungaria care vor participa la la acest demers sunt:  Universitatea Corvinus din Budapesta, Universitatea din Debreţin, Universitatea Edutus, Universitatea Reformată Károli Gáspár, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi ale Vieţii/MATE, Universitatea din Nyíregyháza, Universitatea din Óbuda, Universitatea din Pécs, Academia Teologică Reformată din Sárospatak şi Universitatea Semmelweis.

Conform deciziei ITM, pregătirea subvenţionată de statul ungar va acoperi o gamă largă de domenii, vizând aproape toate regiunile locuite de maghiari din afara graniţelor.

În anul universitar 2020-2021, la aceste programe de studii au participat peste 1.100 de tineri, o mare parte dintre aceştia la cursurile Universităţii ”Szent Istvan”/Universitatea de Ştiinţe Agricole şi ale Vieţii, organizate la Odorheiu Secuiesc şi Oradea, cu diplome de licenţă în domeniul dezvoltării rurale şi al ingineriei agricole şi la cele ale Universităţii Edutus în domeniul comerţului şi al marketingului.

În 2021, Universitatea din Pécs a lansat studii universitare de master în pictură şi sculptură la Sfântu Gheorghe. Dezvoltarea învăţământului în limba maternă, de la ciclul preşcolar la cel universitar este considerată drept condiţia esenţială a conservării identităţii maghiare, respectiv tinerii trebuie educaţi în spiritual apartenenţei exclusive la cultura şi civilizaţia maghiară. Proiectele Secretariatului de Stat pentru Politică Naţională/ Nemzetpolitikai Államtitkárság dedicate tinerilor maghiari din Transilvania vizează inclusiv crearea unei noi generaţii de politicieni care să reprezinte interesele maghiare, conform valorilor Fidesz (index.hu şi origo.hu).

Programul ungar de dezvoltare a reţelei de grădiniţe în Bazinul Carpatic care se înscrie în demersurile autorităţilor ungare de realizare a unei unificări virtuale a diasporei maghiare în Bazinul Carpatic cu statul ungar. Pârghii utilizate: stimularea segregării etnice pe palier educaţional, obiectiv pe termen lung şi mediu, susţinut de liderii minorităţii maghiare autohtone, cu sprijinul constant al Budapestei. Obiective, construirea de grădiniţe: România – 79; Slovacia – 32; Ucraina Subcarpatică/Transcarpatia – 32.

Riscurile pentru România sunt evidente: enclavizarea maghiară a regiunii prin excluderea factorului autohton din conştiinţa colectivă şi activităţile curente ale comunităţilor.

  1. Organizarea unor evenimente culturale de factură iredentistă cu participarea unor înalţi oficiali ai Guvernului ungar.
 

Întâlnirea Uniunii Sfântului Rege/ Szent Király Szövetség (08.08.2021), de la Sâncrăieni, Harghita, cu participarea preşedintelui Parlamentului ungar, Kövér László, care în discursul său a făcut apel la necesitatea consolidării conştiinţei naţionale, subliniind continuarea demersurilor politicii externe a Ungariei pentru consolidarea sentimentului de solidaritate naţională pentru maghiarii din afara graniţelor. Conform oficialului, continuarea acestei politici va fi o direcţie prioritară pentru Ungaria, în special din perspectiva organizării alegerilor parlamentare ungare, în 2022 (aici şi aici).

La această întâlnirea au participat reprezentanţi din:

  • România – Sâncrăieni şi Sâncraiu de Harghita; Sâncraiu de Mureş, Sâncraiu de Cluj; Sâncraiu de Covasna; Ştefăneşti de Mureş;
  • Ungaria - Bakonyszentkirály, Kerkaszentkirály, Királyszentistván, Porrogszentkirály, Rinyaszentkirály, Szabadszentkirály, Szentistván, Szentistvánbaksa, Szentkirály;
  • Slovacia - Királyfiakarcsa, Vágkirályfa, Sajószentkirály şi Sajókirályi.
 
  1. Aniversarea a 231 de ani de la naşterea poetului ungar Kölcsey Ferenc, în localitatea Săuca din Satu Mare.
 

La eveniment a participat Szili Katalin, care are calitatea de însărcinat al premierului ungar pentru autonomia maghiarilor de peste hotare. Cu această ocazie, a fost evidenţiată importanţa consolidării permanente a identităţii naţionale maghiare în era globalizării, care în opinia oficialului ungar, este responsabilă de ”lipsa caracteristicilor naţionale şi de schematism, ceea ce declanşează necesitatea cultivării unui sentiment al identităţii naţionale”.

Muzsnay Árpád, organizatorul evenimentului şi coordonator al Szatmárnémeti Kölcsey Kör/Cercului Kölcsey din Satu Mare a solicitat ajutorul Statului ungar pentru a achiziţiona şi a pune la dispoziţia publicului casa natală a lui Kölcsey Ferenc. În 2019, a fost inaugurată Casa Memorială Kölcsey din Săuca, imobil construit cu ajutorul Statului ungar, la parterul căruia se află o expoziţie a Muzeului Literar Petőfi din Budapesta, care cuprinde o sală dedicată imnului naţional ungar.

  1. Alte pârghii utilizate de către Ungaria pentru a-şi extinde influenţa în rândul comunităţii maghiare din Transilvania:
 
  • prezenţa din ce în ce mai activă a membrilor consulatelor ungare la festivităţi de pe cuprinsul României cu scop de evidenţiere a rolului Guvernului ungar în restaurarea/salvarea unor biserici, în paralel cu implicarea tot mai vizibilă a reprezentanţilor ecleziastici în Transilvania în promovarea acţiunilor pro-autonomiste şi ale narativelor ungare;
  • revigorarea retoricii privind nedreptatea Tratatului de la Trianon – promovarea anului 2021 drept ”Anul repornirii/relansării naţionale, a patriei sfâşiate”. Sub acest motto au fost organizate acţiuni cu caracter cultural-istoric prin care etnicii maghiari au fost îndemnaţi să se opună ”asimilării  artificiale”;
  • conştientizarea importanţei mobilizării etnicilor maghiari la recensământul din România (2022);
 

În context, au fost iniţiate campanii care insistă pe declararea apartenenţei la etnia maghiară sau secuiască care are o miză deosebită pentru utilizarea limbii maghiare, viitorul şcolilor/universităţilor/bisericilor/instituţiilor maghiare în următorii 10 ani. Aceste eforturi au fost extinse în mediul online.

Asociaţia Centrul pentru analiza politicilor publice din Clu-Napoca/ Közpolitikai Elemző Központ Egyesület, susţinută financiar de către  Guvernul ungar prin Fondul Bethlen Gabor, a creat website-ul nepszamlalas.ro/recensământ.ro şi un cont Facebook asociat.

În perspectiva alegerilor parlamentare din Ungaria (2022) există probabilitatea intensificării acţiunilor de influenţare a etnicilor maghiari prin intermediul liderilor religioşi, iar mesajele transmise în cadrul bisericilor maghiare din Transilvania ar putea deveni mai incisive, critice la adresa autorităţilor româneşti. În acest sens, Budapesta va depune eforturi în vederea determinării participării masive a minorităţii maghiare din România la Recensământul din 2022, inclusiv secuii şi ceangăii, miza fiind creşterea atât a numărului celor care se auto-declară parte a naţiunii ungare, cât şi extinderea zonelor în care procentul etnicilor maghiari depăşesc 20%, ceea ce va conferi ”legitimitate” solicitărilor autonomiste.

  1. Creşterea influenţei Ungariei în mediul online
 

Crearea unor reţele de socializare cu circuit închis, dedicate utilizatorilor Ungariei Mari – hundub.com (înfiinţată în noiembrie 2020), asemănătoare reţelei Facebook, cu peste 40.000 de utilizatori, printre care şi Orban Viktor. Administratorii reţelei au creat un sistem de recompense pentru fidelitate şi nu se solicită nume reale.

Erdely.ma - principalul portal de ştiri ale etnicilor maghiari din Transilvania – spaţiu virtual dedicat simpatizanţilor Ungariei Mari, precum şi principalele website-uri de limbă maghiară din România: szekelyhon.ro, maszol.ro, transindex.ro, care sunt sprijinite financiar de către Loteria publică din Ungaria/Szerencsejatek. Zrt şi compania electrică de stat MVM Zrt.

  1. Acţiuni ale exponenţilor formaţiunii ungare de extremă dreapta “Mi Hazánk Mozgalom”/Mişcarea Patria Noastră în zonele locuite preponderent de etnicii maghiari din România.
 

În ultima vreme, această structură ungară şi-a sporit vizibilitatea şi numărul susţinătorilor în România. La data de 15.02.2021, sursa de limba maghiara Erdely.ma a anunţat că “Mi Hazánk Mozgalom” şi-a extins grupurile în ”Bazinul Carpatic” printr-o organizaţie transilvăneană, în Satu Mare. Pe pagina de Facebook a comunităţii „Mi Hazánk Mozgalom”, vicepreşedintele structurii Előd Novák a scris: ”Grupul Mi Hazánk Mozgalom din Satu Mare a luat fiinţă, cu ajutorul reprezentantului nostru transilvănean Lóránd Komlódi (liderul grupului “Mi Hazánk Erdely”), iar liderul nostru din Satu Mare este Szatmári Károly”.

Reluarea acţiunilor de formare a unor nuclee “Mi Hazánk” pe teritoriul României va conduce la creşterea vizibilităţii, a numărului de susţinători şi multiplicarea demersurilor pro-autonomiste, iredentiste, întrucât această formaţiune se implică în diverse manifestări comemorativ-istorice, cu intenţia de denaturare a istoriei României.

  1. Încercările Ungariei de a atrage sprijinul Federaţiei Ruse în promovarea Iniţiativei Cetăţeneşti Europene/ICE “Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi menţinerea culturii regionale”.
 

Printre promotorii obţinerii de sprijin în favoarea ICE, pe filieră rusă, se află şi reprezentanţi ai platformei Írdalá.hu, creată în 2020, în scopul colectării de semnături pentru ICE. Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Magyarnemzet.hu (13.04.2021), o delegaţie condusă de László Pesty, şeful campaniei de strângere de semnături, director executiv al campaniilor derulate pe Signiteurope.com şi Írdalá.hu, s-a deplasat la Moscova (13.04.2021) pentru a transmite mulţumiri influencer-ilor, ONG-urilor şi actorilor politici ai Federaţiei Ruse, pentru sprijinul primit în cazul Letoniei, unde a fost întrunit numărul necesar de semnături şi pentru a solicita sprijin în a atinge acelaşi nivel în Estonia, unde există o minoritate rusă importantă. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu reprezentanţi ai Gerilla.hu (entitate media ungară, înfiinţată de László Pesty), cu filială la Moscova, precum şi cu Szilárd  Kiss, reprezentantul Írdalá.hu la Moscova, care coordonează Campania de mobilizare a semnăturilor pentru ICE. Pe site-ul Signiteurope.com a fost postat un mesaj în limba engleză din care reiese că la 07.05.2021, colectarea semnăturilor pentru ICE s-a încheiat şi au fost colectate peste 1.000.000 de semnături de susţinere de la cetăţeni din 11 ţări UE.

Încercarea Budapestei de formulare a unor modificări legislative privind drepturile minorităţilor naţionale reprezintă o pârghie de creare a mijloacelor legale pentru viitoarele solicitări autonomiste şi de creştere a controlului asupra maghiarilor din România şi din întreaga lume.

*C. Ioana este expert LARICS pe problematica maghiară şi absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.