De ce a primit Adina Florea aviz negativ de la CSM pentru şefia DNA: probleme de raportare la onestitate şi imparţialitate

De ce a primit Adina Florea aviz negativ de la CSM pentru şefia DNA: probleme de raportare la onestitate şi imparţialitate

Adina Fllorea este propunerea ministrului Tudorel Toader la şefia DNA

Superficialitate în exercitarea atribuţiilor, rezistentă scăzută la stres, o capacitate redusă de analiză şi de sinteză, sincope în raportatea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea, acestea sunt o serie de caracterizări făcute de Secţia pentru procurori din CSM în cazul Adinei Florea, procuror propus pentru şefia DNA de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Ştiri pe aceeaşi temă

Secţia pentru procurori din cadrul CSM a decis, luni, avizarea negativă a candidaturii Adinei Florea pentru această funcţie. Avizul CSM este consultativ, arată ziare.com. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, vineri dimineaţă, că a primit avizul CSM privind desemnarea Adinei Florea la conducerea DNA. 
  
 Ministrul a adăugat că va luă o decizie după ce va fi analizat avizul. 
  
Potrivit motivării acestei decizii, publicate astăzi de CSM, Adina Florea a fost criticată dur de magistraţi. 
  
 "Analizând răspunsurile candidatei la interviu, Secţia pentru procurori reţine că această nu a demonstrat o conştientizare adecvată a diferenţei si interdependenţei dintre principiul independenţei procurorului şi cel al subordonării ierarhice, aspect deosebit de important, mai ales în contextul exercitării unei functii de conducere în cadrul Ministerului Public. 
  
 În acest sens, referitor la alegaţia "Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez în Ministerul Public", Secţia pentru procurori remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţa, împrejurare de neconceput într-un astfel de cadru.
Secţia reţine că independenţa îi este conferită magistratului în vederea protecţiei drepturilor persoanelor care apelează la justiţie pentru a beneficia de un act de dreptate şi constă în responsabilitatea magistratului de a convinge, nu prin forţă principiului autorităţii, ci a argumentelor raţionale, temeinice, acestea constituind astfel un mijloc de a asigura şi păstra încrederea publicului în sistemul judiciar", arată CSM.
 
citeste totul despre: