UPDATE Interviurile pentru desemnarea Procurorului General al României s-au încheiat. Cum s-au poziţionat candidaţii

Interviurile cu procurorii înscrişi pentru ocuparea funcţiei de Procuror general al României s-au încheiat miercuri, după ce au fost audiaţi şi ultimii cinci magistraţi înscrişi: Pompiliu Drilea, Daniel Horodniceanu, Sorin Vasilache şi Răzvan Horaţiu Radu.

Programul audierilor de astăzi:

- Pompiliu-Marian Drilea-Marga - 15 ianuarie, ora 9.00

- Daniel Horodniceanu - 15 ianuarie, ora 10.30

- Sorin Săndel Vasilache - 15 ianuarie, 13.30

- Răzvan Horaţiu Radu - 15 ianuarie, ora 15.00

UPDATE Adjunctul procurorului general, Răzvan Horaţiu Radu, a declarat în timpul interviului că s-a înscris la concurs la îndemnul colegilor, dar şi deoarece este conştient că trebuie să îşi asume cineva intrarea într-o competiţie care presupune inclusiv erodarea propriei imagini.

„Colegii au fost cei care m-au determinat să mă înscriu. Atât colegii din Bucureşti, cât şi colegi din ţară, colegi din Parchetul General şi inclusiv domnul procuror general interimar (Bogdan Licu - n.r.) m-a îndemnat să îmi depun candidatura. Am revenit în sistem după o perioadă petrecută în alte instituţii, perioadă în care am fost permanent conectat la ceea ce s-a întâmplat în sistemul judiciar direct, tocmai prin prisma activităţii profesionale. Colegii mei şi chiar eu am văzut-o ca un atu din această perspectivă, nefiind încărcat cu rutina (...) şi nefiind încărcat nici cu aspectele negative care au 'încărcat' sistemul judiciar în ultima perioadă. M-am înscris şi dintr-un alt considerent: avem foarte mulţi colegi procurori competenţi, cu un parcurs ireproşabil, însă mai trebuie şi asumare, (...) pentru că oricine vine şi se înscrie la un asemenea concurs îşi asumă erodarea propriei imagini", a spus el, în cadrul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei.

El a explicat că şi-a structurat proiectul managerial în trei părţi, care corespund celor trei atribute importante ale procurorului general - şef al Ministerului Public şi al tuturor Parchetelor din subordine, şef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

"În primul rând, procurorul general este un reprezentant: un reprezentant al procurorilor atât în relaţia cu ceilalţi procurori, în relaţia cu instanţele de judecată, dar şi în relaţia cu alte instituţii ale statului sau instituţii nestatale. (...) E o dimensiune constituţională a procurorului general care nu ştiu cât a fost atinsă până acum. (...) Rolul lui esenţial este de a asigura buna organizare a activităţii, pe de o parte în zona de urmărire penală, pe de altă parte în zona de reprezentare în faţa instanţei, o altă componentă pe care o am în vedere fiind plasarea procurorului general (...) într-un context european şi internaţional", a precizat Răzvan Horaţiu Radu.

Printre priorităţile sale se numără alegerea unor domenii prioritare de combatere a infracţionalităţii, pornind de la impactul social al unor evenimente deosebit de grave petrecute în ultima perioadă. Este vorba despre infracţiunile săvârşite cu violenţă ce au ca urmare decesul victimei, precum omor, tâlhărie şi viol, dar şi despre violenţa în familie şi infracţiunile sexuale comise împotriva minorilor.

UPDATE Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, Sorin Vasilache,  susţine că unul dintre aspectele care ar trebui îmbunătăţite este creşterea ratei de trimiteri în judecată, deoarece în prezent, în opinia sa, aceasta este "deosebit de scăzută".

"Apreciez că randamentul unei unităţi de Parchet (...), concretizat în calitatea şi volumul de activitate, este îndeobşte legat de randamentul procurorilor, dar şi al celorlalte categorii de personal, însă şi de modalitatea în care unitatea de Parchet este organizată şi condusă. Obiectivul proiectului pe care l-am întocmit este de a lua cele mai bune măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii Ministerului Public, prin folosirea adecvată a resurselor materiale şi umane, în vederea obţinerii de rezultate optime (...) prin creşterea numărului de dosare soluţionate (...), în principal creşterea numărului de trimiteri în judecată. Rata de trimiteri în judecată este, din punctul meu de vedere, deosebit de scăzută", a spus Vasilache marţi, în cadrul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei.

El consideră că este nevoie şi de o îmbunătăţire a calităţii actelor de urmărire penală efectuate de procurori.

"Am în vedere obţinerea de hotărâri judecătoreşti legale şi temeinice, care sunt legate de această bună calitate a actelor de urmărire penală. De asemenea, trebuie să acordăm un respect sporit drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, inclusiv sub aspectul soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil", a adăugat Sorin Vasilache.

UPDATE Procurorul Horodniceanu a susţinut în timpul interviului că poliţia judiciară ar trebui trecută în subordinea Ministerului Public.

„O problemă, lipsa Poliţiei Judiciare la parchete. În continuare poliţiştii de la Judiciar cu care lucrează parchetele au o dublă subordonare. Ar fi benefic un inspectorat al Poliţiei Judiciare care ar putea fi în subordinea Ministerului Public”, a susţinut acesta.

El a mai subliniat că Ministerul Public gestionează în prezent aproape 1.750.000 de dosare, ceea ce înseamnă că unu din şase români ar fi implicat într-un caz penal.

„Trebuie să spunem că la acest moment Ministerul Public gestionează undeva spre 1.750.000 de dosare. Dacă, rezonabil, putem să credem că sunt măcar două persoane implicate - unul care a reclamat şi cel care a fost reclamat, deci sunt undeva spre 3.500.000 de cetăţeni români. Dacă ne uităm la Comisia Naţională de Statistică şi spune că suntem 20.000.000 de oameni, înseamnă că unu din şase români este implicat într-un dosar penal, ceea ce pare foarte mult şi asta la o primă vedere, pentru că aceste dosare penale nu au toate aceeaşi implicaţie. Sunt care se termină de la sesizare sau sunt unele la care se dă clasare de la a doua săptămână. (...) Sunt extraordinar de multe dosare şi foarte multe dintre ele iau foarte mult timp din cele care de fapt ar trebui rezolvate cu celeritate şi sunt cu adevărat importante. Trebuie să ne mai gândim că 40% dintre procurori - mă refer aici la parchetele locale - rezolvă 75% din întreaga sumă a dosarelor, ceea ce din nou este foarte mult, sunt diferenţe foarte mari de la instanţă la instanţă, de la parchet la parchet, şi de 800 de dosare de procuror în plus faţă de cel care activează în oraşele foarte mari sau în oraşele mari şi veniturile financiare sunt aceleaşi", a precizat Horodniceanu, la interviul susţinut pentru numirea şefului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desfăşurat la Ministerul Justiţiei.

El a adăugat că ar trebui făcută o analiză, urmată de o strategie, care să spună dacă anumite parchete ar trebui desfiinţate.

"Nu putem să le desfiinţăm doar noi, trebuie vorbit şi la nivel de instanţe şi să vedem ce e mai important, pentru că şi accesul cetăţeanului la justiţie este foarte important. Dar, aceste lucruri vor trebui nivelate în urma unei strategii pe resurse umane pe care ar trebui să o facă procurorul general, deşi cred că i-ar fi foarte greu la acest moment, pentru că din nou cadrul pe care ar trebui să îl aibă este mult ştirbit de imposibilitatea de a face delegări", a afirmat acesta.

Procurorul Pompiliu-Marian Drilea-Marga: Lupta anti-corupţie trebuie să fie o prioritate

Procurorul Pompiliu-Marian Drilea-Marga a afirmat că lupta anticorupţie va fi o prioritate a mandatului său dacă va fi numit procuror general.

"Pe componenta în ceea ce priveşte lupta anticorupţie, avem Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020, în care toate bunele practici dezvoltate pe strategiile similare anterioare trebuie să rămână un obiectiv important axat pe direcţia de prevenire şi combatere. De altfel, acest lucru a fost şi în Raportul în cadrul MCV - lupta anticorupţie trebuie să fie o prioritate, pentru că, aşa cum am menţionat, reprezintă piatra de temelie pentru existenţa şi fundamentul unui stat de drept", a declarat acesta.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu i-a cerut să detalieze concret cum anume va face o prioritate din lupta anti-corupţie. Drilea Marian a subliniat că în acest moment „lupta împotriva corupţiei înregistrează un moment de reflecţie”.

„Mai întâi prin recâştigarea încrederii, pentru că este evident - sistemele care monitorizează modul în care se derulează actul de justiţie, sisteme independente din exteriorul ţării, constată că încă lupta împotriva corupţiei constituie o problemă şi că ea deocamdată nu se mai desfăşoară la acelaşi nivel de intensitate pentru că, pe de o parte, foarte mulţi procurori care au activat în cadrul acestei structuri s-au transferat, foarte mulţi procurori au devenit rezervaţi datorită experienţelor trăite prin analogie de colegii lor şi foarte multe dosare au fost preluate de altă structură. Prin urmare, şi datorită competenţelor care le-au mai rămas efectiv în cazurile pe care le instrumentează şi datorită modului în care s-a dus această campanie extrem de agresivă împotriva lor, lupta împotriva corupţiei înregistrează un moment de reflecţie. De aceea trebuie dinamizat din nou acest proces prin recâştigarea încrederii şi, evident, prin aplicarea aceloraşi principii: imparţialitate, legalitate, nimeni nu este mai presus de lege". a răspuns Marian Drilea Marga.

Marţi au fost audiaţi primii patru candidaţi înscrişi pentru ocuparea şefiei Ministerului Public.

Pentru şefia Parchetului General s-au înscris procurorii Ionel Corbu, Florin Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu Drilea, Daniel Horodniceanu, Sorin Vasilache şi Răzvan Horaţiu Radu. Dintre aceste nume se remarcă Ionel Corbu, procurorul militar care a început ancheta în dosarul intervenţiei violente a Jandarmeriei de la 10 august, dar şi Gabriela Scutea, fosta adjunctă a Laurei Codruţa Kövesi în timpul mandatului acesteia în fruntea Ministerului Public, şi cea care a avut un rol-cheie din funcţia de secretar de stat în Ministerul Justiţiei în amânarea intrării în vigoare a prevederilor OUG13. Daniel Horodniceanu, fostul şef DIICOT în perioada 2015-2018, timp în care a instrumentat dosare importante precum Black Cube sau cel al medicului Lucan, iar în calitate de şef al DIICOT a avut mesaje ferme împotriva modificărilor făcute de PSD-ALDE la legile Justiţiei, şi-a depus candidatura atât pentru şefia Parchetului General, dar şi a DIICOT. Un alt nume cunoscut este cel al lui Răzvan Horaţiu Radu, demis în 2018 din funcţia de agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea.

De remarcat că, actualul procuror general, Bogdan Licu nu a intrat în această cursă, el depunându-şi candidatura pentru postul de prim procuror-şef adjunct în Ministerul Public, fiind şi singurul candidat înscris pentru această funcţie.

Cine face parte din comisie

Membrii comisiei de interviu sunt: procurorul Remus Budăi (desemnat de secţia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii), judecatorul Ioana Bogdan (desemnată de Institutul Naţional al Magistraturii), psihologul Marius Babici (desemnat de CSM) şi prof. univ. dr. Răzvan Cătălin Dobrea (desemnat de rectorul Academia de Studii Economice).   În acelaşi timp, din partea Ministerului Justiţiei fac parte din comisie Lidia Barac, secretar de Stat, avocatul Ştefan Ciurescu şi ministrul Cătălin Predoiu, care este şi preşedintele comisiei, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) este numit, la fel ca procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sau procurorul-şef al DNA, de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu avizul CSM, în conformitate cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.