Carmen Dan, denunţată involuntar de şeful „Doi ş’un sfert“. De încălcarea căror legi poate fi acuzat ministrul de Interne

Carmen Dan, denunţată involuntar de şeful „Doi ş’un sfert“. De încălcarea căror legi
poate fi acuzat ministrul de Interne

Primarul Gabriela Firea (stânga) a apărat-o pe Speranţa Cliseru, prefectul Capitalei, pe care ministrul Carmen Dan (dreapta) ar fi vrut să o scoată ţap ispăţitor pentru intervenţia brutală a janarmilor la mitingul din 10 august

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, ar putea fi acuzată de violarea corespondenţei după ce în şedinţa CEx al PSD a mers cu „xeroxuri“ după convorbiri particulare pe WhatsApp, purtate între prefect şi un secretar de stat. Cel care a atras atenţia fără să vrea asupra culpei ministrului este chiar şeful DGPI.

Ştiri pe aceeaşi temă

În încercarea de a disculpa Direcţia de Protecţie Internă (DGPI) asupra căreia planau suspiciuni privind interceptarea convorbirilor telefonice dintre prefectul Capitalei şi un secretar de stat de la Interne referitoare la intervenţia jandarmilor la mitingul diasporei, şeful „Doi şi-un sfert”, Cristian Mărculescu, a denunţat-o fără să vrea pe Carmen Dan pentru violarea secretului corespondenţei şi a vieţii private. Practic, şefa de la Interne ar putea fi acuzată de infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private (art 226 din Codul penal) şi dacă ar fi găsită vinovată ar putea fi pedepsită cu până la doi ani de închisoare.

Mai exact, Mărculescu a acuzat-o pe Carmen Dan de comiterea a două infracţiuni grave. Astfel, art. 226 din Codul Penal privind violarea vieţii private prevede la aliniatul (2) că „Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a unei convorbiri private, către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă“. Totodată, art. 195 privind violarea secretului corespondenţei stipulează că „Deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani“.

Caz clar de dosar penal

Specialiştii în Drept spun că atât ministrul Carmen Dan, cât şi secretarul de stat care i-a încredinţat convorbirile private riscă dosar penal. „În momentul în care avem o asemenea declaraţie publică despre faptul că acele convorbiri au fost predate de cineva ministrului de Interne, vorbim de un dosar penal fără doar şi poate. În culpă este şi ministrul de Interne care le-a făcut publice, dar şi secretarul de stat care i le-a predat. Competenţa de cercetare aparţine Parchetului General, avâd în vedere calitatea persoanelor respective“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocatul Adrian Cuculis.

Specialistul afirmă că în acest caz se conturează două infracţiuni, pentru care se poate face închisoare. „Nu discutăm doar despre violarea vieţii private, discutăm inclusiv despre violarea secretului corespondenţei, care poate fi făcută prin mai multe mijloace, nu numai prin deschiderea scrisorilor clasice aduse de poştaş. Textul de lege vorbeşte despre înregistrări audio-video, fotografii, mesaje scrise transmise inclusiv prin WhatsApp. Sunt infracţiuni care se pot pedepsi chiar şi cu închisoarea“, a mai spus Adrian Cuculis.

Alţi experţi subliniază latura civilă a cazului, prefectul Speranţa Cliseru putând cere în instanţă despăgubiri, pentru lezarea imaginii sale publice. „Persoana lezată se poate adresa instanţei civile pentru atingerea imaginii şi să ceară despăgubiri celui care a făcut publice discuţiile fără acordul ei. Poate fi chemată în judecată atât persona care a înmânat informaţia, cât şi cea care a expus-o public“, a explicat şi avocatul Cristi Ene.

„Nu mă pricep, nu sunt antrenată de servicii secrete, nu ştiu dacă am fost urmărită sau nu. Am avut multe discuţii cu secretarul de stat (din MAI – n.r.). Nu le-am văzut, nici doamna ministru nu le-a arătat, cred că doar s-a referit. Nu ştiu la ce s-a referit. Eu am discuţii cu multă lume şi cu domnul secretar de stat am avut discuţii, dar nu ştiu la care dintre discuţii s-a referit dumneaei“, a declarat marţi Speranţa Cliseru, la ieşirea din Comisia de apărare unde ar fi trebuit să fie audiată pentru intervenţia forţelor de ordine la mitingul diasporei.

Reacţia DGPI

Şefii DGPI au negat categoric că ar avea legătură cu interceptarea convorbirilor prefectului Capitalei, Speranţa Cliseru. „Presupusele interceptări ale unor conversaţii prezentate în spaţiul public nu au fost efectuate de DGPI şi nu au nicio legătură cu activitatea unităţii noastre - structură specializată, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ale cărei atribuţii şi competenţe legale, în domeniul securităţii naţionale, sunt strict şi transparent stabilite prin OUG nr. 76/2016. În acest context, DGPI respinge ferm orice încercare de a implica instituţia în dispute politice şi reafirmă atât determinarea de a acţiona cu echidistanţă şi profesionalism în misiunile încredinţate prin lege, cât şi deschiderea pentru o corectă informare, în limitele competenţelor şi potrivit prevederilor legale în vigoare“, a precizat DGPI într-un comunicat de presă.

Reacţia acestora vine în contextul în care primarul general Gabriela Firea a cerut demisia lui Carmen Dan pentru reprimarea violentă a protestului din Piaţa Victoriei, mărturisind inclusiv faptul că minisrul de Interne a venit mers în şedinţa CEx PSD cu hârtii pe care erau printate discuţii private între prefect şi un secretar de stat din Interne purtate pe WhatsApp. De la bun început, DGPI a fost suspectată că are legătură cu provenienţa acelor discuţii, dar şeful instituţiei a lămurit de unde provin acestea. Concret, şeful serviciului secret al ministerului de interne a declarat luni că acele conversaţii au fost obţinute de ministrul de Interne de la secretarul de stat care a corespondat cu prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, în timpul mitingului diasporei din 10 august, soldat cu violenţe grave.

Cliseru şi Firea, la Parchetul General, nu şi în Parlament

Între timp, procurorii militari continuă ancheta în dosarul violenţelor din 10 august din Piaţa Victoriei. Prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, a mrs din nou, marţi, la secţia militară a Parchetului General. Deşi era de aşteptat ca procurorii care anchetează violenţele de la protestul diasporei să îi ceară noi explicaţii, Speranţa Cliseru a sugerat, la ieşirea din sediul Parchetului General, că audierea sa a fost în legătură cu un alt dosar. Pe de altă parte, şi Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, a venit marţi la Parchetul General, unde a fost audiată timp de trei ore în dosarul violenţelor din 10 august.La ieşirea din sediul Parchetului General, Gabriela Firea a afirmat că s-a încercat ca prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, să fie „ţap ispăşitor“. Primarul general a mai spus că prefectul nu deţinea la momentul protestului certificat ORNIS, fiind doar de trei săptămâni în funcţie, şi nu putea să cunoască secrete de serviciu şi ordine militare. Firea a precizat că prefectul doar ar fi contrasemnat ordinul întocmit de reprezentanţii Jandarmeriei.Şi în Parlament ar fi trebuit să aibă loc audieri în legătură cu violenţele din 10 august, numai că subiectul a fost scos în ultima clipă de pe ordinea de zi a Comisiei de apărare din Senat, la propunerea reprezentanţilor PSD – ALDE.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Marcel Vela (PNL), a declarat că parlamentarii puterii „s-au temut să audă lucruri din gura prefectului Capitalei, Speranţa Cliseru“, el precizând că în raportul MAI referitor la protestul din 10 august „sunt multe dezacorduri, multe situaţii care se bat cap în cap şi ar fi fost o şedinţă foarte interesantă“.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările