Capriciile vremii strică vacanţele în Europa

Capriciile vremii strică vacanţele în Europa

Românii care pleacă în următoarea perioadă în vacanţă în Grecia trebuie să ştie că mai multe zone din această ţară vor fi afectate din nou de fenomene meteo severe. Asta după ce duminică, autorităţile au evacuat zeci de cetăţeni din casele inundate din vestul Greciei la câteva zile după ce şapte persoane, printre care şi doi români, au murit în urma unei furtuni violente produse în nordul ţării.

Astfel de furtuni severe sunt neobişnuite în Grecia, unde verile sunt de obicei fierbinţi şi uscate. Inundaţiile care au urmat furtunilor puternice din ultimele zile au avariat drumurile în apropierea oraşelor Nafpaktos şi Patra, ducând la închiderea unei rute importante de transport pentru câteva ore.
 
Şi aceste manifestări meteorologice extreme sunt înregistrate în toată zona balcanică, inclusiv în România. „Din păcate acest fenomen, care se datorează concentraţiei mari a gazelor cu efect de seră este în plină dezvoltare. Vom avea veri cu perioade în care se vor înregistra temperaturi extreme urmate rapid de intervale cu instabilitate extremă, cu furtuni şi cu ploi torenţiale generoase. Şi, din păcate, acest fenomen de transformare a verii într-un anotimp cu manifestări extreme se amplifică de la an la an. Furtunile vor fi tot mai dese, iar apariţia tornadelor nu va mai mira pe nimeni. Mai mult, alternanţa de la caniculă la furtuni violente va fi una extrem de rapidă”, explică Roxana Bojariu, climatolog, şef Secţia Climă din Administraţia Naţională de Meteorologie. 
 
Furtunile vor fi tot mai dese, iar apariţia tornadelor nu va mai mira pe nimeni
Roxana Bojariu
climatolog, şef Secţia Climă ANM
 
În plus Roxana Bojariu susţine că vara se va prelungi din ce în ce mai mult spre toamnă, iarna va fi şi ea lovită de fenomene extreme cum ar fi viscolul, iar primăvara va începe mult mai repede. 
 
Numărul fenomenelor extreme creşte exponenţial
 
Statisticile Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată că în primele patru luni ale anului 2018 au fost emise 880 de mesaje de vreme severă imediată, iar în perioada ianuarie - aprilie 2019, numărul acestor avertizări a crescut la 1038.
 
„Dacă în 2011 ANM a emis 1744 de mesaje de vreme severă imediată, în 2018 - 5765, în primele patru luni ale lui 2019 avem deja 1038 de avertizări. Constatăm o încălzire medie la nivelul perioadei climatice actuale de referinţă cu 0,5 grade, faţă de perioada anterioară 1961 - 1990, dar verile sunt mai călduroase cu un grad", spunea recent directorul general al instituţiei, Elena Mateescu. 
 
Posibile schimbări ireversibile, chiar catastrofice
 
De altfel, studiile Agenţiei Europene de Mediu arată că în decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a crescut cu aproape 0,8ºC în general şi cu aproximativ 1ºC în Europa. Fără o acţiune globală de limitare a emisiilor, specialiştii se aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100. La un asemenea prag de temperaturi este probabil să aibă loc unele schimbări ireversibile, posibil catastrofice, atrag atenţia specialiştii. În Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în sudul Europei unde şi precipitaţiile scad cantitativ. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare. 
 
Europa începe să sufere din cauza secetei
 
De altfel, în ultimele zile în ţări din zona Mării Mediterane, Mării Adriatice şi Mării Negre, ploile şi furtunile au făcut ravagii, iar state precum Franţa, Spania, Germania, ţările baltice sau Polonia sunt afectate de secetă, fenomen care a început să se producă din ce în ce mai des în Europa, un continent care nu este în mod obişnuit deosebit de arid, scrie AFP. În Franţa, zone întinse din estul şi din centrul ţării nu mai au parte de ploi de un an încoace, potrivit serviciilor meteorologice locale. Această situaţie a fost agravată de temperaturile ridicate înregistrate în iunie îndeosebi într-o mare parte din nord-est şi pe coasta mediteraneană (sud-est).
 
În Munţii Vosgi (est), verdele pădurii capătă nuanţe ruginii. Aici brazii se usucă, fiind doborâţi de căldură şi de seceta de anul trecut, urmată de deficitul de apă din sol de la începutul acestei veri. Marţi, în 61 de departamente din cele 96 ale teritoriului european al Franţei au fost instituite restricţii de apă, potrivit site-ului Propluvia, fiind interzise umplerea piscinelor, spălarea vehiculelor în alte locuri decât în spălătoriile profesionale, stropirea grădinilor etc.
Cea mai afectată zonă este Coasta de Azur, unde acest deficit a ajuns la 70 la sută sau chiar la 90 la sută. 
 
Deşi stă puţin mai bine la capitolul ploi decât Franţa, Spania înregistrează totuşi o scădere cu 25% a precipitaţiilor în comparaţie cu media înregistrată la nivel naţional în perioada 1981-2010. Anul curent este al treilea cel mai secetos din secolul al XXI-lea, potrivit agenţiei locale de meteorologie AEMET. Lunile martie şi mai au fost „foarte uscate“, iar mai multe regiuni sunt în stres hidric: Andaluzia (sud-vest), Extremadura (vest), dar şi Madrid (centru). Mai grav, după o lună iulie mai călduroasă decât de obicei, temperaturile din august şi septembrie se anunţă de asemenea peste valorile normale sezoniere.
În Germania, regiunile din nord suferă din cauza ploilor insuficiente. Pe două fluvii, Elba şi Odra (est), autorităţile au instituit restricţii pentru circulaţia ambarcaţiunilor, deoarece nivelul apelor nu este suficient de înalt. Chiar dacă aprovizionarea cu apă potabilă nu este problematică, autorităţile au îndemnat locuitorii să dea dovadă de moderaţie.
 
Un fenomen tot mai frecvent
 
În Polonia, autorităţile estimează că ariditatea riscă să afecteze culturile de cereale în 14 dintre cele 16 regiuni ale ţării, în timp ce în Cehia, Academia de Ştiinţe subliniază că seceta ar putea atinge un nivel „excepţional sau extrem în 80%“ din teritoriul naţional. Mai la nord, Lituania a declarat la începutul lui iulie „situaţie de urgenţă“ din cauza secetei.
În Suedia, 2018 a fost un an dezastruos pentru agricultură. Anul trecut în aceeaşi perioadă, pădurile erau cuprinse de incendii, iar crescătorii erau nevoiţi să sacrifice o parte din şeptelul de animale pentru a le putea asigura hrana. Anul acesta, în schimb, producţia ar putea fi cu 75% mai mare faţă de anul trecut, ajungând la 6,3 milioane de tone, potrivit previziunilor Lantmännen, cea mai mare cooperativă agricolă din Europa de Nord.
 
Record de căldură în cea mai nordică aşezare permanent din lume
 
Mercurul termometrelor a urcat duminică la 21 de grade Celsius în Alert, cea mai nordică aşezare permanentă din lume, situată la mai puţin de 900 de kilometri de Polul Nord. Este vorba de un „record absolut“ de căldură pentru această staţiune meteorologică, în condiţiile în care media zilnică pentru luna iulie este de 3,4 grade Celsius, iar media temperaturilor maxime este de 6,1 grade Celsius, scrie AFP. Precedentul record, de 20 de grade Celsius, a fost înregistrat la 8 iulie 1956. Alert este o bază militară permanentă stabilită pe paralela 82, care serveşte în special ca punct de interceptare a comunicaţiilor ruse. Din 1950, aici se află şi o staţiune meteorologică.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: