Aproape o mie de persoane au făcut „pact” cu procurorii în speranţa unei pedeapse mai blânde
0
În cele nouă luni de la aplicarea noului Cod de procedură penală, aproximativ o mie de infractori au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei sperând la o pedeapsă mai blândă, potrivit unei analize publicate de Ministerul Public.
Concret, conform unor statistici ale Parchetului General, în cele nouă luni de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală au fost semnate 955 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.
Din numărul total al celor care şi-au recunoscut vina, 458 sunt implicaţi în dosare care privesc siguranţa publică. Şi-au recunoscut vinovăţia persoane care au condus maşini neînmatriculate sau fără a avea permis, dar şi şoferi care au urcat la volan după ce au consumat băuturi alcoolice, iar unii au refuzat să meargă la spital pentru a se stabili ce alcoolemie aveau.
De asemenea, în această categorie intră şi cei care nu au respectat regimul armelor şi muniţiilor sau au accesat ilegal un sistem electronic.
Totodată, 133 de persoane acuzate de infracţiuni contra persoanei şi-au recunoscut faptele, 90 dintre acestea fiind implicate în cauze care vizau infracţiuni contra integrităţii corporale sau a sănătăţii.
În dosare care vizează infracţiuni contra patrimoniului, 108 persoane şi-au recunoscut faptele în faţa anchetatorilor, iar aproape 60 dintre acestea au fost cercetate pentru furt, 26 pentru înşelăciune, nouă pentru fraude informatice, şapte pentru distrugere şi patru pentru tâlhărie şi piraterie.
Alţi 123 de inculpaţi au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei după ce au săvârşit infracţiuni prevăzute de legi speciale, adică infracţiuni privind societăţile comerciale, drepturile de autor sau fapte de corupţie.
27 de acorduri de recunoaştere încheiate de DNA
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în instanţă 27 de dosare cu acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. În zece dintre aceste dosare a fost deja pronunţată de către instanţă o decizie definitivă cu privire la condamnarea convenită între procuror şi inculpaţi, potrivit datelor furnizate de DNA.
Printre cei care au semnat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA sunt şi trei inculpaţi din dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Horea Uioreanu este acuzat că a primit informaţii ale Serviciului Român de Informaţii despre supravegherea sa. Fostul ofiţer SRI Elena Albu, mama acesteia, Silvia Bălaj, şi fostul subprefect de Cluj Mihnea Remus Iuoraş au admis integral probele şi faptele de care sunt acuzaţi.
Într-un alt dosar, trei administratori de firme, care au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, au recunoscut în faţa anchetatorilor că au obţinut fraudulos fonduri europene, prin Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prejudiciind produs statului fiind de aproape trei milioane de lei.
DIICOT a trimis în instanţă dosare cu 58 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei
La Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au fost încheiate, în nouă luni, 58 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, spun oficiali din cadrul insituţiei.
Cei care au semnat aceste acorduri au fost cercetaţi de DIICOT pentru constituire de grup infracţional organizat, trecere frauduloasă a frontierei de stat, şantaj sau fals material în înscrisuri oficiale. Alţi inculpaţi aflaţi printre cei care şi-au recunoscut faptele erau anchetaţi de procurori pentru falsificare de monede sau trafic droguri.
Semnarea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei poate aduce o pedeapsă mai uşoară
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei a apărut pe 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală. Conform procedurii, procurorul poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpaţii, pentru acele infracţiunile care au prevăzută o pedeapsă cu amenda sau de cel mult şapte ani.
Potrivit Codului de procedură penală, inculpatul poate încheia cu procurorul acordul de recunoaştere a vinovăţiei după punerea în mişcare a acţiunii penale. Acordul poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.
Dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi, se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei distinct cu fiecare dintre aceştia, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor pentru care nu s-a încheiat acord. Inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.
După ce inculpatul recunoaşte în faţa procurorului că a comis infracţiunile pentru care este urmărit penal, acesta semnează acordul prin care acceptă încadrarea juridică a faptelor, prin acelaşi document fiind stabilite cuantumul pedepsei şi forma în care urmează a fi executată.
Asistenţa juridică, obligatorie după semnarea acordului
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie atunci când, din probele administrate, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului. La încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, asistenţa juridică este obligatorie.
Limitele şi efectele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior. După încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul va sesiza instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece în fond cauza şi îi trimite dosarul de urmărire, la care ataşează acordul semnat cu inculpatul.
În situaţia în care se încheie acordul numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpaţi, iar pentru celelalte fapte sau inculpaţi se dispune trimiterea în judecată, sesizarea instanţei se face separat. Procurorul înaintează instanţei numai actele de urmărire penală care se referă la faptele şi persoanele care au făcut obiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
Instanţa este cea care decide, în final, ce se întâmplă cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei, în urma unei proceduri necontradictorii. Soluţia este dată după ascultarea procurorului, a inculpatului şi a avocatului acestuia, precum şi a părţilor civile, dacă acestea sunt prezente.
Instanţa nu poate da o sentinţă mai grea decât cea din acordul semnat de cele două părţi
În cazul în care instanţa admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei, soluţia pe care o va dispune nu poate fi o condamnare mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la acord. Instanţa mai poate să trimită dosarul procurorului, în vederea continuării urmăririi penale.
Dacă instanţa aprecizază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului, respinge acest acord, iar dosarul este trimis înapoi procurorului. În acest caz, instanţa se pronunţă din oficiu şi cu privire la starea de arest a inculpaţilor.
Sentinţa pronunţată de instanţă poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Împotriva sentinţei prin care acordul de recunoaştere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Livia Stanciu, preşedintele Instanţei Supreme: „Nu este permis să discriminăm pozitiv infractorii”
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România a încercat să lămurească nenumăratele contradicţii iscate de aplicarea noului Cod Penal. Magistratul susţine că aplicarea legii penale mai favorabile prin metoda instituţiilor autonome ar duce la favorizarea infractorilor.
Metoda „accidentul”: Peste 20 de escroci s-au împăcat cu victimele şi au scăpat de urmărire penală
Peste 20 de escroci specializaţi în înşelăciuni prin metoda "accidentul" au scăpat de urmărire penală după ce s-au folosit de noile prevederi ale Codului penal şi s-au împăcat cu victimele, cărora le-au dat înapoi banii, au declarat surse din Poliţie.
Noul Cod penal, mană cerească pentru sute de infractori
Noua lege în materie de procedură penală a adus avantaje nu doar politicienilor şi oamenilor de afaceri vizaţi în dosarele grele instrumentate de procurori, ci şi persoanelor care se aflau deja după gratii. Peste 200 de deţinuţi au părăsit deja închisorile. Şi ăsta e doar începutul.
Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că în şedinţa de Guvern de astăzi vor introduce prin ordonanţă de urgenţă propunerile făcute de CSM, Ministerul Public şi Înalta Curte, legate de „bucătăria internă“ a acestor instituţii“, iar restul recomandărilor se vor regăsi într-un proiect de lege.
Fostul senator PSD, actual judecător CCR, Toni Greblă şi deputatul UDMR Marton Arpad sunt autorii amendamentului prin care a fost eliminată din Codul de procedură penală posibilitatea interceptării tehnice a suspecţilor. Marton Arpad susţine că este în continuare împotriva interceptărilor şi consideră justificate actualele prevederi ale CPP.
Începând cu 1 februarie, persoanele judecate în dosare penale vor putea ataca o singură dată o decizie a instanţei, iar pedepsele pentru faptele de corupţie se vor reduce, ceea ce va aduce automat şi diminuarea perioadei de prescriere. În plus, interceptările se vor putea efectua doar după ce s-a început urmărirea penală. Noul Cod Penal aduce şi termenul de arest la domiciliu, dar şi cel de eutanasie.
Se încarcă comentariile...
