INFOGRAFIE Afacerea Microsoft a demarat în Parlament cu frâna de mână trasă

Aleşii au trimis către comisia juridică care a amânat 10 zile solicitarea Parchetului de începere a urmăririi penale pentru parlamentarii Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu şi Valerian Vreme.

Ministerul Justiţiei a solicitat Parlamentului să încuviinţeze începerea urmăririi penale pentru senatorii PSD Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu, zis „Miky Şpagă“, şi a deputatului PMP Valerian Vreme. Numai că solicitarea Parchetului a venit în ultima zi de muncă a parlamentarilor. De mâine începe campania electorală, iar aleşii şi-au acordat singuri şase săptămâni de vacanţă sub pretextul oficial că sunt implicaţi în teritoriu pentru a-şi susţine candidatul. Astfel, ieri, la Parlament, cu greu s-au strâns câţiva aleşi din conducere pentru a asigura cvorumul necesar de şedinţă. La Senat, după o scurtă întrevedere a Biroului Permanent, preşedintele Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că referatul DNA şi copiile materialului probator în cazul Microsoft au fost trimise la Comisia juridică, care are termen 15 zile calendaristice să facă raport.

„Am încercat cu maximă rapiditate să operaţionalizăm această problemă, am hotărât, conform Regulamentului, să înaintăm Referatul şi copiile materialului probator către Comisia juridică, căreia i-am dat 15 zile pentru întocmirea raportului“, a afirmat Tăriceanu.

În cazul lui Valerian Vreme, a fost nevoie să se întrunească Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, care, la rândul lui, a trimis solicitarea Parchetului către Comisia Juridică, dar a stabilit un calendar mai strâns. „A fost un singur punct pe ordinea de zi, scrisoarea Ministerului Justiţiei cu privire la solicitarea ICCJ de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme. Am stabilit în Biroul Permanent că în maximum 10 zile Comisia juridică trebuie să elaboreze un raport“, a declarat secretarul Camerei Ion Ciolacu, după şedinţa Biroului Permanent.

Amânarea, prima armă împotriva DNA

Practic, liderii Parlamentului s-au spălat rapid pe mâini direcţionând actele Parchetului către Comisia Juridică. Problema majoră este data la care se va da votul final în plenul celor două Camere, prin care se va stabili dacă magistraţii vor putea începe sau nu urmărirea penală pe numele foştilor miniştri. „Nu există termen-limită pentru convocarea plenului, dar plenul va fi convocat imediat după ce primim raportul de la Comisia juridică“, a mai spus Ion Ciolacu, în absenţa preşedintelui Valeriu Zgonea.

Aşadar, chiar dacă în două săptămâni vor primi raportul comisiei juridice, deputaţii şi senatorii ar putea tergiversa, uşor-uşor, până după alegerile prezidenţiale, data la care se va vota pentru începerea urmăririi penale în cazul celor trei parlamentari.

Sunt şanse foarte mici ca plenul celor două Camere să fie convocat în următoarele şase săptămâni, în condiţiile în care votul din Parlament ar putea afecta în mod direct campania electorală a  lui Victor Ponta, în condiţiile în care la mijloc sunt nume grele din PSD ca Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Ca o comparaţie, parlamentarii nu au putut fi convocaţi din vacanţă nici măcar când a fost vorba de votul pentru reducerea CAS, o măsură fiscală ce a picat ca o mănuşă pe candidatura lui Ponta.

Alte cereri: la Cotroceni şi la Bruxelles

Tiberiu Niţu a transmis Parlamentului European o solicitare pentru începerea urmăririi penale faţă de europarlamentarul Dan Nica, suspectat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Procurorul general i-a cerut şi preşedintelui Traian Băsescu să ceară începerea urmăririi penale pentru foştii miniştri, care nu mai sunt acum parlamentari. Aceştia sunt: Adriana Ţicău, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei ; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării; Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei şi Cercetării; Mihai Nicolae Tănăsescu, fost ministru al Finanţelor Publice. Aceştia sunt suspectaţi de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Tentaculele corupţiei

În solicitarea făcută la Parlament, Preşedinţie şi Parlamentul European pentru avizarea începerii urmăririi penale a foştilor miniştri, procurorii au descris schema prin care şpăgile de zeci de milioane de dolari au ajuns, prin intermediari, la demnitarii corupţi.

În caracatiţa mitei sunt menţionaţi zeci de politicieni şi oameni de afaceri conectaţi politic. Prin intermediul unei reţele de societăţi offshore, au fost virate zeci de milioane de dolari către miniştri din cabinetele Năstase şi Boc, spun anchetatorii. Personajul-cheie al afacerilor cu licenţe Microsoft este indicat de procurori ca fiind Claudiu Florică, reprezentant Fujitsu Siemens pentru România.

CLICK PE IMAGINE PENTRU A O MĂRI

Anchetatorii spun că el împărţea, prin intermediari, comisioane către miniştri şi înalţi funcţionari, care aveau un cuvânt de spus în semnarea contractelor cu Microsoft.
”Claudiu Florică a reuşit să creeze un mecanism funcţional prin care puteau fi obţinute de la stat, fără licitaţie, sume în jur de 100 – 150 milioane de dolari. Prin eludarea licitaţiilor se puteau vinde către stat produse la preţuri mult mai mari decât cele care ar fi fost obţinute în urma unei licitaţii publice şi astfel să fie ascunse în preţul contractual sumele necesare plăţii mitelor.  Pentru aceste adiţionări ale contractului, Claudiu Florică discuta direct cu reprezentanţii Guvernului şi fiecare adiţionare presupunea plata unei sume din valoarea actului adiţional către cei care făceau posibilă şi aprobau respectivul act“, se arată în declaraţia unui martor. 

Membrii reţelei aveau sarcini precise

Potrivit anchetatorilor, afacerea cu licenţe Microsoft a fost pusă la cale de Claudiu Florică în 2003. În acest sens el ar fi pus la punct o reţea, asemănătoare unui grup mafiot, formată din „persoane ce aveau posibilitatea să înlesnească încheierea şi respectiv derularea contractului, prin susţinerea financiară pe care o puteau acorda sau prin influenţa pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului“, arată anchetatorii.

Aceştia mai explică faptul că fiecare personaj recrutat de Florică avea un rol precis în acest mecanism. Dragoş Stan, administrator al firmei Scop Computers SA. ar fi gestionat reţeaua de firme offshore prin care sumele de bani ar fi ajuns la politicieni, sub forma unor comisioane. Khalil Abi Chahine, patron al firmei Romanel ar fi intermediat, direct sau prin intermediul altor persoane, relaţia cu Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Secretariatul General al Guvernului. El ar mai fi intermediat întâlnirile lui Claudiu Florică cu Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ion Morar şi Eugen Bejinariu.

Mai mult, Nicolae Dumitru, patron NIRO şi-ar fi exercitat influenţa asupra unor membri ai Guvernului – Şerban Mihăilescu şi Nica Dan, pentru a obţine încheierea contractului.
Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan ar fi mijlocit legăturile lui Claudiu Florică cu ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, în vederea favorizării firmei D.Con.Net la licitaţia pentru produse software, subliniază procurorii.

Constantin Dan Culacov, administrator la Omnitech Trading SA, apropiat al ministrului Mihai Tănăsescu, ar fi avut rolul de a obţine aprobările de la Ministerul Finanţelor Publice.
Procurorii mai arată în referat că Adrian Ujeniuc, administrator al Dim Soft SRL ar fi mijlocit relaţia cu firma Microsoft şi s-ar fi ocupat cu deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie plătite şpăgile funcţionarilor implicaţi. La rândul lui, Dinu Pescariu ar fi asigurat susţinere financiară şi relaţionarea cu persoane ce aveau influenţă asupra unor membri ai Guvernului, spun anchetatorii.

Mita, plimbată prin firme-paravan

Prima firmă offshore prin care ar fi fost rulate cele mai multe sume destinate coruperii demnitarilor a fost Profinet Aktiengesselschaft. Anchetatorii susţin că societatea, care-l avea printre asociaţi pe Dinu Pescariu, ar fi rulat prin conturile sale cel puţin 20 de milioane de dolari, virate de Fujitsu Siemens pentru plata aşa-ziselor comisioane.

Ulterior, în circuitul banilor ar fi fost interpus un alt offshore, Slytherin Marketing Ltd. Prin această societate, banii au fost direcţionaţi către Running Toatal Group Ltd şi Nero Invest, firme controlate de Nicolae Dumitru (circa 8 milioane de dolari). Procurorii vorbesc şi despre alte firme, iar sumele sunt de ordinul milioanelor de dolari. ;

Suveica din jurul firmei Siveco

Potrivit procurorilor, Ministerul Educaţiei a contractat de la firma Siveco produsele hardware şi software cu preţuri umflate chiar şi de zece ori. De pildă, o imprimantă care se găsea pe piaţă la preţul de 300 de euro ar fi fost vândută de Siveco, Ministerului Educaţiei, la un preţ de 1.500 de euro, iar lecţiile informatice, care erau cumpărate de Siveco la preţul de 1.000 - 2.000 de euro bucata, ar fi fost vândute Ministerului Educaţiei la preţuri de 9, 10 şi chiar 11.000 de euro. 

Pentru a umfla preţurile artificial, Siveco apela la o suveică de firme. Astfel, potrivit anchetatorilor, toate echipamentele erau cumpărate de Siveco de la cei trei subcontractanţi ai săi,  Compaq, IBM şi HP.  Aceştia le cumpărau la rândul lor de la subcontractanţi ai lor, cum ar fi Compaq de la Technet, Fujitsu Siemens Computers de la Net Consulting, IBM România de la Omnilogic, HP de la S&T, se mai arată în referat. La rândul lor, ultimii subcontractanţi le-ar fi cumpărat de pe piaţa liberă sau de la distribuitorii autorizaţi. Siveco a fost condusă până luna trecută de Irina Socol (foto), arestată recent pentru evaziune fiscală.

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/dosarul-maini-curate" target="_blank">View the story "Dosarul „Mâini curate“ " on Storify</a>]