Şeful SRI: E nevoie de replanificarea forţelor militare în statele de graniţă ale NATO, inclusiv România

Şeful SRI: E nevoie de replanificarea forţelor militare în statele de graniţă ale NATO, inclusiv România

Pe 29 martie s-au împlinit 10 ani de la aderarea României în NATO

NATO trebuie să găsească un echilibru mai bun între abordarea riscurilor neconvenţionale şi a celor clasice, fapt ce presupune o replanificare a structurii de forţe militare în state de graniţă ale Alianţei, inclusiv România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Directorul Serviciului Român de Informaţii a declarat miercuri, citat de Mediafax, că România a avut în cadrul NATO „o contribuţie militară consistentă la apărarea colectivă”, o contribuţie la misiunile importante de asigurare a securităţii globale, dar şi o contribuţie politică şi diplomatică la funcţionarea Alianţei, la mecanismele decizionale, la planificarea strategică. 

„Mă refer la aspectele legate de riscurile la adresa Alianţei pe care noi le vedeam provenind în special din acest flanc sudic şi flanc estic al NATO. Şi aceste lucruri s-au adeverit, vedeţi foarte bine şi cu ultimele evenimente, dar ceea ce este îmbucurător pentru noi este faptul că nu ne-au luat pe nepregătite nici conceptual, nici din punct de vedere al cunoaşterii şi nici din punct de vedere al cunoaşterii posibilităţilor de reacţie în interiorul Alianţei cu privire la aceste evoluţii”, a declarat Maior, la conferinţa „Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată la Parlament.

În opinia sa, NATO trebuie să găsească „un echilibru mai bun” între abordarea riscurilor neconvenţionale şi riscurile clasice de ordin militar, care se petrec la frontierele estice ale Alianţei.

„Acest lucru presupune o replanificare, poate, a forţelor, a structurii de forţe NATO, o replanificare a structurii de forţe militare inclusiv în state de graniţă ale NATO, cum este şi România”, a subliniat George Maior.

Directorul SRI speră că nu se va ajunge la un neorăzboi rece, care înseamnă „o confruntare pe principii diferite de interpretare a dreptului internaţional şi a conceptelor de securitate internaională, pornind de la premisa că NATO este şi o organizaţie bazată pe nişte valori (...) în care nu intră şi achiziţia de teritorii prin forţă, aşa cum s-a întâmplat la graniţele de est ale Alianţei".

„Dacă vom ajunge la o astfel de confruntare pe principii diferite, trebuie să fim pregătiţi să explicăm lumii că NATO se aşează în primul rând pe aceste valori ale păcii, pe securitatea înţeleasă într-un alt mod şi că acţiunea sa politică, militară, diplomatică se va baza şi se va încadra în contextul acestor valori”, a punctat Maior. Totodată, George Maior a subliniat că serviciile de informaţii româneşti sunt „contributori foarte relevanţi” la informaţiile transmise Alianţei.

La rândul său, Sorin Ducaru, asistentul Secretarului general al NATO pentru riscuri de securitate emergente, a spus că România contribuie la securitatea spaţiului aliat prin găzduirea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. „De asemenea, trebuie amintit si rolul activ al ţării noastre în ce priveşte securitatea energetică şi pe cea cibernetică”, a spus Ducaru.

Oficialul NATO a evidenţiat, în acest context, „cât de mult datorăm militarilor români, alături de toţi militarii din celelalte ţări aliate, pentru dăruirea, profesionalismul şi sacrificiul lor, uneori sacrificiul suprem, pentru promovarea obiectivele şi misiunile Alianţei, pentru ca noi, cetăţenii din ţările aliate, să trăim în securitate şi pace”.

Consilierul prezidenţial Iulia Fota a abordat subiectul aderării la NATO din perspectivă istorică, enumerând principalii actori în acest proces, de la Corneliu Coposu şi Radu Câmpeanu, în anii 1990-1991, la fostul premier Petre Roman, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş, care a avut un rol important la semnarea Parteneriatului pentru Pace, ce a scos România „dintr-o nemeritată izolare”.

Pe de altă parte, Fota a susţinut că summitul NATO din 1997, când România nu a fost primită în NATO, nu a fost un eşec, ci a fost „prima victorie importantă” în campania de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Totodată, Fota a precizat că după 2002 trebuie subliniat rolul preşedintelui Traian Băsescu, „cel care a dat substanţă aderării Rom la NATO”, prin dorinţa de a demonstra în cadrul Alianţei că „suntem parteneri loiali până la capăt”.

Conferinţa „Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată de Ministerul de Externe şi Parlamentul României a marcat aniversarea a 10 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică.

La eveniment au luat cuvântul premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, miniştrii Titus Corlăţean, Gabriel Oprea, Marius Duşa, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, directorul SRI, George Maior, precum şi însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Duane Butcher.

Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
„Pe 29 martie 2004 am avut onoarea de a participa la ceremonia de la Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, de la Mons (Belgia), unde Tricolorul României a fost arborat lângă drapelele celorlaltor state membre NATO”, scrie analistul militar Ion Petrescu pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
„Data de 29 martie nu ar trebui să treacă neobservată: azi se împlinesc 10 ani de când România este în mod oficial membru NATO”, scrie Adrian Niţă, profesor doctor Filosofie, pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
Primul premier român care a vizitat sediul NATO, Petre Roman, a povestit că România trebuie să îi mulţumească fostului preşedinte american George W. Bush pentru aderarea la Alianţă în 2004, pentru că decizia a fost în principal a acestuia.
 
 
Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu a afirmat că faptul că România este în NATO ajută cetăţenii să-şi ducă viaţa în linişte, "apăraţi de articolul 5", în pofida situaţiei delicate de la graniţa cu Ucraina, iar Alianţa poate fi privită ca "o societate de asigurări"
 
 
Mircea Geoană declară la zece ani de la aderarea la NATO, care a avut loc sub mandatul său de ministru de Externe, că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă prima garanţie reală de securitate pe care România o are în istoria sa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: