10 schimbări aduse Legii educaţiei

Şcoala intră într-o nouă epocă: elevii vor avea portofoliu, admiterea prin concurs va fi reintrodusă la unele licee, iar Bacalaureatul va avea doar două probe scrise. Proiectul noii legi a fost pus în dezbatere publică. Părinţii şi profesorii vor putea comenta şi aduce critici timp de două săptămâni. 

Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei propune un proiect de lege prin care vrea să schimbe din temelii şcoala românească. „Adevărul" vă prezintă astăzi câteva dintre modificările cuprinse în noul act normativ.

1 Prima schimbare este includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu. Prin urmare, şcoala va începe la 6 ani. La finalul clasei pregătitoare, preşcolarii vor fi evaluaţi de cadrele didactice.

2 Noul proiect de lege prevede evaluarea elevilor din doi în doi ani, în clasa a II-a, a IV-a şi la sfârşitul clasei a VI-a prin testări de tip internaţional.

3 Structura ciclurilor şcolare se va modifica astfel: clasa pregătitoare intră în componenţa claselor primare, clasa a IX-a va fi inclusă în gimnaziu, iar liceul va dura numai trei ani - de la a X-a la a XII-a. În opinia ministrului Daniel Funeriu, trecerea clasei a IX-a la gimnaziu aduce mai multe beneficii. „La sfârşitul clasei a VIII-a există cea mai mare rată de abandon şcolar.

Prin această măsură nu numai că prevenim părăsirea de către copii a sistemului de educaţie, dar îi ajutăm să termine învăţământul obligatoriu. La 16 ani, după terminarea clasei a IX-a, absolvenţii vor putea intra pe piaţa muncii", a explicat ministrul. Există două variante pentru prelungirea învăţământului secundar cu un an. „Fie din anul şcolar 2012-2013, fie primii copii care vor face gimnaziu de cinci ani sunt cei care intră în clasa a V-a anul şcolar viitor", a adăugat Funeriu.

Tinerii bănăţeni caută soluţii să fugă din ţară pentru a studia la şcoli din Anglia şi Franţa

Cât costă şcoala în Europa pentru tinerii care vor să scape de iadul universitar timişorean

La finalul clasei a IX-a, elevii vor fi evaluaţi la trei probe: limba română şi o limbă străină, o probă de matematică-ştiinţe şi o altă probă practică de utilizare a calculatorului.

Admitere pe bază de portofoliu

4 O altă schimbare propusă este ca admiterea la liceu să se facă pe baza unui portofoliu, adică a unui dosar care cuprinde atât performanţele şcolare ale elevului, cât şi abaterile de la normele de comportament. El ar urma să conţină planurile individuale de învăţare elaborate de profesorii de la clasă. Acest portofoliu ar urma să conteze în proporţie de 70% la admiterea în clasa a X-a. Restul de 30% îl reprezintă nota obţinută la proba organizată de liceele care au mai mulţi elevi decât numărul de locuri.

5 Bacalaureatul va fi simplificat şi va avea numai două probe scrise. Ele se vor da după absolvirea clasei a XII-a. Prima probă, comună pentru toate profilurile, va fi la limba română şi la o limbă străină. Cea de-a doua, va fi la matematică-ştiinţe sau la socio-umane, în funcţie de profilul terminat. Acestea vor fi precedate însă de trei probe practice: de comunicare în limba română, într-o limbă străină şi calculator.

„Acest tip de Bacalaureat va fi impus din anul şcolar viitor. Este un Bac simplificat numai în aparenţă. Probele practice se vor desfăşura la nivelul şcolii cu profesorii de la clasă pentru că nu credem că un profesor care a dat note mici în timpul anilor de studiu vor da altfel de note la examenul de maturitate", a explicat Oana Badea, secretarul de stat pentru învăţământul preunivesitar.

6 Actul normativ prevede deschiderea de către stat a unui cont de educaţie permanentă pentru fiecare copil român. Suma de deschidere depusă va fi echivalentul în lei a 500 de euro. Părintele va putea alimenta contul cu maximum 2% din valoarea impozitului pe venit. Sumele adunate nu vor putea fi folosite înainte ca titularul să împlinească vârsta de 16 ani şi nici pentru alte scopuri.

7 Numărul de ore pe care copiii îl vor petrece la şcoală va fi mai mic. Legea prevede că în clasele primare elevii să înveţe maximum 20 de ore pe săptămână, cei din clasele V-IX - 25 de ore, iar liceeni 30 de ore. Legea prevede ca şi programa şcolară să fie simplificată şi axată pe obţinerea a opt competenţe-cheie: de comunicare în limba maternă şi în limbi străine, cunoştinţe de matematică, de utilizare a calculatorului, de comportament social, de atitudine civică, antreprenoriale, culturale şi de învăţare permanentă.

8 Concursul de titularizare se va da la şcoală şi nu centralizat ca până acum. În învăţământul preuniversitar nu vor mai putea intra decât profesori cu studii superioare. Învăţătorii şi educatorii care sunt la catedră au la dispoziţie 10 ani pentru a-şi completa studiile. Posturile vacante vor fi scoase la concurs de către directorii de şcoli. Candidaţii pentru posturile de profesori trebuie să aibă pe lângă cei trei ani de facultate, un masterat didactic de doi ani plus un an de stagiu practic.

9 Amenzi usturătoare pentru părinţi. Ei vor încheia un contract cu şcoala prin care se obligă să-şi trimită copiii la cursuri. În caz contrar, amenzile vor fi consistente - 5.000 de lei sau vor munci în folosul comunităţii. Ei vor avea reprezentanţi în consiliile de administraţie ale şcolilor şi vor putea participa la consiliile profesorale, fără a avea însă drept de vot.

10 Trei tipuri de universităţi. În ceea ce priveşte învăţământul superior, legea prevede existenţa a trei tipuri de universităţi: de licenţă, de masterate şi de calitate. Acestea din urmă vor putea organiza studii doctorale. Rectorii îşi vor ocupa posturile prin concurs şi vor fi confirmaţi apoi de Ministerul Educaţiei.

Finanţare

Potrivit proiectului de lege a educaţiei, învăţământul public este gratuit. Finanţarea şcolilor se va face pe baza costurilor standard pe elev. Aceste costuri vor fi stabilite în fiecare an de Ministerul Educaţiei. Şcolile care nu vor avea suficienţi elevi la clasă riscă să nu-şi mai poată
primi salariile.