Soluţii şi provocări în procesul de gestionare sustenabilă a managementului integrat al apei şi canalizării în Bucureşti

Soluţii şi provocări în procesul de gestionare sustenabilă a managementului integrat al apei şi canalizării în Bucureşti

Andrei Hoştiuc, director general adjunct Apa Nova

Ritmul rapid al urbanizării reprezintă o provocare pentru factorii decizionali ce se ocupă de managementul resurselor de apă şi asigurarea serviciilor esenţiale de alimentare cu apă şi canalizare. Într-un interviu exclusiv pentru Adevărul, Elena Calistru - Preşedintele ONG-ului Funky Citizens şi Andrei Hoştiuc - Director General Adjunct Apa Nova explică situaţia actuală a Bucureştiului în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană integrată.

Ritmul urbanizării reprezintă o provocare pentru factorii responsabili cu furnizarea serviciilor de apă şi canalizare. Ca soluţie la creşterea rapidă a cerinţelor urbane şi starea actuală a sistemelor de apă şi canalizare, Capitala are nevoie de proiecte care să corespundă schimbărilor climatice, dezvoltării imobiliare accentuate şi creşterii numărului populaţiei.

„Bucureştiul are o mare provocare - la fel ca multe alte oraşe mari ale lumii civilizate, trebuie să facă o tranziţie către un model de dezvoltare care ia în calcul inclusiv tranziţia spre o economie verde, digitală, adaptată la un ritm global. În acelaşi timp, are de recuperat un decalaj şi nişte restanţe acumulate în ultimii ani şi pe care nu le mai poate amâna (canalizare, încălzire, trafic etc). Peste aceste două elemente care trebuie rezolvate concomitent, se adaugă nişte probleme transversale care nu au fost niciodată abordate serios (capacitatea de a atrage resurse financiare independent de sursele bugetare centrale sau buna gestionare a marilor proiecte de investiţii). Există, aşadar, nevoia de a direcţiona o astfel de strategie către o acţiune cu „trei viteze” - cea de recuperare a decalajelor, cea de tranziţie către modelul de oraş european spre care se îndreaptă şi investiţiile acompaniate de fonduri precum cele din Next Generation EU, dar şi cea de „croazieră” în care sunt puse la punct mecanisme administrative de bună guvernare care să permită transparenţa, participarea şi monitorizarea îndeplinirii obiectivelor de către toţi stakeholderii“, atrage atenţia Elena Calistru, preşedintele ONG-ului Funky Citizens.

Pentru că Apa Nova este concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare din Bucureşti şi are ca responsabilitate gestionarea resurselor de apă, tratarea şi distribuţia apei către consumatori, evacuarea apelor uzate şi a apelor meteorice, l-am întrebat pe Andrei Hoştiuc, Director General Adjunct Apa Nova, care sunt principalele provocări pe care le-a întâmpinat în materie de dezvoltare urbană accelerată pentru ca sistemul să poată fi adaptat la un ritm global.

„Ritmul dezvoltării urbane este, la acest moment, neomogen şi insuficient documentat. În timp ce unele zone sunt foarte bine conectate la infrastructura de servicii, altora, majoritar dezvoltate la periferie, dar nu numai, le lipseşte tocmai genul acesta de utilităţi esenţiale sau posibilitatea de conectare la utilităţi esenţiale. Există la această oră, pe lângă complicaţiile reprezentate de vechimea reţelei şi uzura fizică a sistemului, şi o presiune generată de dezvoltarea imobiliară accentuată, fără corelarea cu o strategie de dezvoltare a infrastructurii reţelelor. Provocarea adusă de urbanizarea masivă şi de dezvoltarea imobiliară este reală şi palpabilă, însă pentru a fi şi sustenabilă, orice dezvoltare urbană trebuie să fie conectată la reţeaua generală de utilităţi. Un punct particular este şi preluarea apelor meteorice, care trebuie redirecţionate în emisar natural direct, fără a mai fi trecute prin staţia de epurare. Şi pentru a realiza asta, accelerăm implementarea noului nostru plan investiţional, în valoare de 230 milioane de euro“, a explicat Directorul General Adjunct Apa Nova.

Soluţii pentru gestiunea sustenabilă a managementului integrat al canalizării în Bucureşti

Întrebat care sunt soluţiile gândite pentru gestiunea sustenabilă a managementului integrat al apei în ceea ce priveşte serviciile de canalizare, reprezentantul Apa Nova a  precizat că în prezent, sistemul de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populaţii ce depăşeşte 2,2 milioane de locuitorii, colectării şi evacuării apelor industriale, precum şi preluării apelor meteorice pe o suprafaţă ce depăşeşte 20.000 hectare. Dezvoltările urbanistice existente şi previzionate ale comunităţilor învecinate pot avea un aport de apă uzată menajeră provenind de la minim 200.000 locuitori, precum şi cantităţi importante de ape uzate industriale şi ape meteorice colectate de pe o suprafaţă suplimentară de aproximativ 50.000 hectare.

Conform aceleiaşi surse, capacitatea de preluare de către infrastructura de canalizare din Capitală este, în cazul ploilor torenţiale, de aproximativ 23 l/mp într-un interval de până la două ore, în condiţiile în care am avut, în ultima perioadă, şi ploi puternice care au depăşit 50 l/mp sau chiar 70 l/mp.

Andrei Hoştiuc susţine că soluţiile Apa Nova vizează pe de o parte redimensionarea sistemului de canalizare, acolo unde acest lucru este necesar, iar, pe de altă parte, recuperarea apelor meteorice în sistem divizor, tratarea locală a acestora şi, mai apoi, redarea în emisar natural, în particular în zonele depresionare. Totodată, având în vedere că gradul de impermeabilizare a suprafeţelor se apropie de 80%, se impun utilizarea raţională a reliefului şi a potenţialilor emisari pentru dezvoltarea în sistem separativ a canalizării, astfel încât apa uzată să nu mai fie transportată prin sistemul de canalizare pentru a fi deversată în râul Dâmboviţa, putând fi deversată în râul Colentina.

Totodată, o parte extrem de importantă a dezvoltării urbane integrate o reprezintă utilizarea tehnologiilor digitale avansate, procese pe care compania le-a implementat încă de acum 6 ani.

“Noi am investit masiv în tehnologie încă din 2015, iar în perioada următoare plănuim accentuarea şi intensificarea transformării digitale, alocând fonduri de 7 milioane de euro, astfel încât toate procesele de business ale companiei să fie integrate. Compania noastră utilizează în Bucureşti o aplicaţie digitală cu ajutorul căreia montorizăm reţeaua şi facem predicţii asupra managementului infrastructurii sistemului de apă potabilă, controlând astfel distribuţia a 139 de milioane de metri cubi în fiecare an, pentru 2,2 milioane de locuitori. Se fac totodată şi predicţii privind pierderile şi, în acest mod, putem interveni în timp util, economisind resurse valoroase de apă. La nivel de consumatori, avem în implementare un program etapizat multianual de instalare de contoare inteligente, particularitatea fiind că folosim un serviciu de citire din puncte de fixe, ceea ce înseamnă că în curând nu ne vom mai deplasa către utilizatori, scutind kilometri şi evitând irosirea şi eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon. În cadrul acestui proiect, utilizăm o tehnologie inovatoare pentru a colecta datele de la utilizatori, le integrăm într-o platformă digitală care este dotată cu funcţii de inteligenţă artificială şi, în funcţie de amprenta de consum a consumatorului, putem face predicţii şi putem alerta consumatorii în caz de anomalie de consum neobişnuit sau pierderi de apă”, a completat directorul general adjunct Apa Nova.

Necesitatea unei strânse cooperări a autorităţilor, mediului privat şi societatea civilă

Dată fiind interdependenţa dintre apă, sănătatea populaţiei şi dezvoltare economică, Elena Calistru, preşedintele ONG-ului Funky Citizens, aminteşte de necesitatea unei strânse cooperări a factorilor responsabili cu managementul zonei urbane, de politici clare privind managementul integrat al apei, susţinute de legislaţia în vigoare şi de capitalul uman şi economic.

„Sectorul privat este un factor-cheie pentru implementarea oricărei strategii de dezvoltare integrată. Tranziţia la o dezvoltare durabilă nu se poate întâmpla doar prin efortul de voinţă al administraţiei. De altfel, în niciun oraş mare al lumii lucrurile nu se pot mişca într-o direcţie sau alta fără a avea un real parteneriat între sectorul public şi cel privat. Mai ales în domeniul protejării mediului şi a tranziţiei către o economie verde, dacă nu există eforturi conjugate (inclusiv financiare) spre a atinge nişte scopuri comune, lucrurile nu se vor putea mişca înainte decât foarte, foarte greu. În schimb, ca şi în cazul implicării reale a cetăţenilor, administraţia publică locală trebuie să înveţe să lucreze în parteneriat cu societatea civilă şi mediul privat de o manieră transparentă şi constantă“, atrage atenţia Elena Calistru, preşedintele ONG-ului Funky Citizens.

În ceea ce priveşte propunerile de îmbunătăţire sau completare a politicilor publice, care să favorizeze dezvoltarea urbană integrată, Elena Calistru susţine că factorii de decizie trebuie să îşi asume implementarea strategiilor şi politicilor publice deja existente. “Noi nu avem neapărat o problemă de legislaţie în România (dovadă că în oraşele unde a existat voinţa politică de a mobiliza resurse, lucrurile s-au întâmplat). Avem o problemă de implementare a strategiilor şi de monitorizare a atingerii obiectivelor. Dacă vorbim de Bucureşti, uitaţi-vă doar la câte lucruri nu s-au întâmplat din Planul de Moblitate Urbană Durabilă (PMUD) sau câte soluţii bune există în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Bucureştiului dezvoltată chiar prin studii şi consultări cu cetăţeni şi alţi actori interesaţi. Până nu încercăm să şi executăm o strategie din multele existente, nici nu o să ştim exact ce ar trebui îmbunătăţit“, potrivit acesteia.

Un sistem de epurare performant, una din soluţiile pentru favorizarea dezvoltării urbane sustenabile

Întrebat cum răspunde Apa Nova cerinţelor unui sistem de epurare performant, o necesitate pentru bunăstarea bucureştenilor, reprezentantul Apa Nova aduce în discuţie studiile Organizaţiei Naţionilor Unite care arată că în acest moment, la nivel mondial, peste 80% din apele uzate la nivel planetar sunt deversate direct în cursuri de apă, fără niciun fel de epurare.

„Acest fapt generează o contaminare şi o poluare puternică a mediilor naturale şi, pe cale de consecinţă, va fi din ce în ce mai greu să avem o apă de bună calitate fără a implementa aceste sisteme de tratare, care sunt dificile şi costisitoare, exact precum cele de tratare a deşeurilor. Revenind pe plan local, după cum ştiţi, Apa Nova operează Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina – Faza I, în baza Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor emisă de Administraţia Naţională `Apele Române”, tratând un influent de 7,8 metri cubi pe secundă, respectiv 250.000.000 mc anual, rezultat al apelor casnice, industriale şi meteorice generate de cei 2,2 milioane de bucureşteni pe care-i deservim. Apele uzate, în totalitatea lor, sunt tratate 100% printr-un proces mecanic şi 60% şi printr-un proces biologic. De asemenea, compania noastră va prelua în operare, după finalizarea proiectului Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina Faza II, şi incineratorul de nămol de la Glina. Concret, în perimetrul delimitat pentru staţia de epurare Glina, se găseşte în fază avanzată de construcţie, aproximativ 98%, incineratorul de nămol, ce este de fapt o staţie complexă de incinerare cu tehnologie avansată, controlată în cea mai mare măsură automat. Staţia de incinerare a nămolului conţine două linii identice ce pot funcţiona în această manieră, având o capacitate de incinerare de 790 tone nămol pe zi, în aşa fel încât să poată prelua cu succes cantitatea totală de nămol produsă de către SEAU Glina la finalul extinderii acesteia, existând rezerva necesară dezvoltării sustenabile a oraşului. Dupa finalizarea în integralitate a proiectului Glina Faza II, totalitatea apelor menajere generate de locuitorii Municipiului Bucureşti va fi tratată atât mecanic, cât şi biologic“, susţine Andrei Hoştiuc, Director General Adjunct Apa Nova.

Noul program de investiţii al Apa Nova urmăreşte patru axe strategice:

· reducerea riscului de inundaţii în zonele centrale şi depresionare prin extinderea reţelei de canalizare pluviale şi menajere cu aproximativ 94 de kilometri, dar şi prin creşterea capacităţii de transport a reţelei existente în caz de evenimente pluviometrice extreme, lucrări estimate la o valoare de 89,92 milioane de euro;

· adaptarea infrastructurii de apă la nevoile actuale şi la dezvoltarea urbană prin redimensionarea sistemului de distribuţie a apei în Bucureşti şi în zonele limitrofe, proiect investiţional de care vor beneficia peste 645.000 de locuitori ai Capitalei. Astfel, se vor aloca fonduri în valoare de 57,75 milioane de euro, lucrările fiind estimate a se finaliza până în 2031;

· extinderea reţelelor de apă (aproximativ 132.8 kilometri) şi canalizare (aproximativ 91.4 kilometri) conform planului de dezvoltare urbană în vederea creării premisei de transformare sustenabilă a zonei metropolitane şi asigurării accesului la servicii de utilitate publică pe străzile necadastrate şi nesistematizate. Valoarea acestui program multianual se ridică la 81 milioane de euro, cu dată de finalizare în 2025;

· creşterea siguranţei sistemului de alimentare cu apă în caz de situaţii de urgenţă (cutremure de mare intensitate, poluări) prin construcţia unor surse independente strategice de apă (35 de puţuri de mare adâncime distribuite în toate sectoarele Capitalei) în valoare de 2,2 milioane de euro.

„Proiectele de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare sunt programate pe parcursul mai multor ani, urmând o planificare riguroasă, ca să evităm disconfortul bucureştenilor şi ca să minimizăm impactul asupra circulaţiei rutiere. Lucrările de extindere şi modernizare urmează să acopere aproximativ 1.300 de străzi pe întreg arealul Capitalei, în următorii 11 ani. E important de subliniat faptul că, spre deosebire de 2020, în 2021, fondurile Apa Nova pentru investiţii în sistemul public sunt aproape dublate, în timp ce creşterea în kilometri de reţea pe care ne dorim să o realizăm anul acesta este de cel puţin 25%, urmând a ajunge progresiv până la 100%.

O altă provocare va fi adoptarea din ce în ce mai mult a tehnologiilor minim invazive (tehnologii no dig), care ne vor permite, acolo unde este posibil, reducerea disconfortului locuitorilor şi minimizarea impactului asupra mediului“ completează Andrei Hoştiuc.

Educarea cetăţeanului în ceea ce priveşte folosirea eficientă a resurselor de apă şi protejarea mediului

Întrebată cum stăm la capitolul educarea cetăţeanului în ceea ce priveşte folosirea eficientă a resurselor de apă şi protejarea mediului, Elena Calistru aminteşte că sunt  voci care spun că cetăţenii nu sunt suficient de educaţi în această privinţă şi că este foarte greu să se vină cu soluţii de folosire eficientă a resurselor de apă sau oricare ale măsuri de protejare a mediului. Pe de altă parte, există şi voci care spun că degeaba faci educaţie civică sau informezi cetăţenii dacă nu există infrastructura pentru a facilita un comportament responsabil cu mediul, exemplu concret fiind demersurile de colectare selectivă a deşeurilor. „Adevărul este undeva la mijloc - în experienţa noastră de interacţiune cu cetăţenii, am observat că există, mai ales în rândul tinerilor, o din ce în ce mai mare grijă pentru protejarea mediului, dar şi eforturi susţinute din zona privată (ONG-uri şi companii) de a educa cetăţenii şi mai mult în această privinţă. Din păcate însă, aceste tendinţe nu sunt încă generalizate şi nici sistematice, astfel încât cred că trebuie să facem şi mai multe eforturi în acest sens, dar şi să oferim cetăţenilor posibilitatea de a face uşor acele gesturi care pot contribui la folosirea eficientă a resurselor“.

Apa Nova susţine că are în vedere utilizarea eficientă a resurselor naturale la nivelul Bucureştiului

În privinţa încercării de a păstra un echilibru în ceea ce priveşte utilizarea eficientă a resurselor naturale la nivelul Bucureştiului, menţinând, în acelaşi timp, standardele privind calitatea apei, reprezentantul Apa Nova susţine că se are în vedere reducerea continuă a exploatării şi utilizării resurselor naturale epuizabile, fapt demonstrat prin consumul tot mai mic al acestora în procesele de captare, producţie, transport şi distribuţie a apei potabile, cât şi de colectare, transport şi epurare a apelor uzate şi meteorice. Astfel, cantitatea de apă brută preluată şi consumată din resurse naturale s-a diminuat semnificativ, în prezent fiind cu 63,5% mai scăzută decât cantitatea din anul 2001. 

Mai mult, consumul de energie electrică, excluzând energia produsă de Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina, a scăzut, ajungând în anul 2020 la circa 76,7% din valoarea înregistrată în anul 2000. Reducerea energiei electrice se datorează atât creşterii randamentului reţelei de transport şi distribuţie a apei potabile, cât şi modernizării staţiilor de pompare şi repompare. Ca urmare a creşterii cantităţii de energie produsă prin cogenerare şi hidroelectric, anul trecut, Staţia de Epurare Glina a avut un nivel de autonomie energetică de 58,3%.

„În ceea ce priveşte calitatea apei, ceea ce trebuie să ştie bucureştenii este că apa de la robinet a fost, este şi va fi 100% potabilă şi că supravegherea acestui proces se bazează pe proceduri tehnice riguroase şi instrumente de control performante. Facem asta permanent, atât în uzinele de producere a apei, cât şi în rezervoarele de apă şi pe reţeaua de distribuţie. În plus, dublăm totul cu analize de laborator. Anual, se analizează aproximativ 120.000 de indicatori pentru un număr de peste 6.000 de probe prelevate din reţeaua de distribuţie. Totodată, trebuie menţionat că gradul de satisfacţie al clienţior Apa Nova a crescut constant, pe parcursul ultimilor ani. Astfel, pornind de la 76% în 2000, am ajuns la 86% în 2017, iar în 2020, am atins 92%, şi asta în condiţiile în care consumatorii de astăzi sunt mult mai avizaţi şi exigenţi“, susţine Directorul General Adjunct Apa Nova.

Acest material a fost dezvoltat cu sprijinul Apa Nova, promotor al dezvoltării urbane durabile prin politici şi strategii care permit o reducere a amprentei de carbon la nivelul oraşului, protecţia mediului, dar şi promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările