Prima şedinţă cu majoritate USL a Consiliului General al Capitalei are loc joi. Aleşii au de votat 74 de proiecte

Prima întâlnire a noilor consilieri generali ai Capitalei va avea loc joi, la aproape două luni de la alegerile locale. Şedinţa a fost anulată la sfârşitul lunii iulie, deoarece majoritatea consilierilor era în vacanţă. Astfel, joi, vor avea de votat 74 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 2,5 miliarde de euro, printre care şi unele controversate respinse în repetate rânduri de fostul Consiliu.

Pe ordinea de zi a primei şedinţe a noului Consiliu General al Municipiului Bucureşti, ce va avea loc joi, se află  o serie de proiecte care au aprins spiritele altădată în sala de Consiliu. De data aceasta, majoritatea consilierilor aparţin USL.

Drumul expres ce va lega A1 de A2, pasajul de la Piaţa Presei şi Charles de Gaulle, exproprierile pentru translatarea Hala Matache, închiderea inelului median sau împrumutul de 800.000.000 de milioane de euro pentru a plăti datoria istorică a RADET sunt doar două dintre cele mai sensibile subiecte din totalul de 50 aflate pe ordinea de zi.

Multe dintre acestea nu se află pentru prima dată pe masa consilierilor locali.

 Astfel, consilierii vor discuta aprobarea unui împrumutului de 800 de milioane de euro, aprobarea indicatorilor de cost ai Inelului Median (aproape 1,6 miliarde euro) , expropierea unor noi imobile în vederea translatarii Halei Matache, schimbarea indicatorilor de cost pentru Bulevardele Aviatorilor şi Kiseleff, în vederea realizării pasajelor Charles de Gaulle şi Piaţa Presei Libere, concesionarea unui teren de 1.500 metri pătraţi pentru un mall în zona Buzeşti – Griviţei, PUZ Penetrarea Ciurel, pentru un drum expres care să aducă autotrurismele din autostrada Piteşti – Bucureşti sau o parcare subterană în zona Lipscani. Un alt proiect de hotărâre important este cel privind colectarea selectivă a deşeurilor de către bucureşteni.

Faţă de ordinea de zi a şedinţei ce ar fi trebuit să aibă loc pe 31 iulie, cea de joi este suplimentată cu 24 de puncte, majoritatea reprezentând desemarea componenţelor diferitelor comisii ale Consiliului.

Drumul expres, contestat de ONG-uri

Ciurel este un proiect dezbătut de aproape doi ani ce ar trebui să fluidizeze traficul dinspre Autostrada Bucureşti-Piteşti spre Autostrada Bucureşti-Constanţa. Acesta a fost contestat de  ONG-uri şi a trecut de mai multe prin Consiliu, fiind respinsă de 7-8 ori. Autorizaţia de construcţie a proiectului a fost anulată în luna iulie, în urma proceselor înaintate de societatea civilă.

Consilierii vor avea la vot şi o serie de expropreri în zona Hala Matache, aflată pe traseul Diametralei Nord-Sud, proiect atacat în sintantă de mai multe ori de societatea civilă. Întreaga procedură de expropriere şi demolare pentru construirea acestui bulevad care ar trebui să lege nordul de sudul Capitalei a fost una cu scandal.

Megaîmprumutul de 800.000.000 de euro, respins anul trecut de PDL

În august anul trecut, pe ordinea de zi a CGMB se afla pentru prima dată un proiect de hotărâre pentru împrumutul a 800.000.000 de euro. O parte din această sumă ar trebui folosită pentru a acoperi datoria istorică a RADET-ului, iar restul pentru investiţii în infrastructură. Consilierii PDL erau sceptici anul trecut cu privire la această hotărâre. Călin Murg (PDL), preşedintele de atunci al CGMB spunea că nu înţelege urgenţa acestui credit. În luna octombrie 2011, Oprescu repunea hotărârea pe lista şedinţei. Evident, nici atunci nu s-a votat.

Fantezia Autostrăzii Suspendate

Închiderea indelului median este un alt proiect care se va afla mâine pe masa consilierilor generali. Mai exact proiectul suspus aprobării se referă la indicatorii tehnico-economici ai studiului de fezabilitate pentru Închiderea Inelului Median de Circulaţie la Zona de Nord/ Autostrada Urbană – Tronsonul Lacul Morii – Şoseaua Colentina. Costurile totale prevăzute de acest proiect se ridică la aproape 1,6 milioane de euro. Autostrada Suspendată este laitmotivul campaniilor electorale ale lui Sorin Oprescu, dar şi al mandatelor sale de primar. Autostrada ar trebui să aibă o lungime de aproximativ 13 kilometri şi ar trebui să facă legătura între principalele noduri de circulaţie ale Capitalei.

Esplanada, un proiect mort de 12 ani

Pe terenul abandonat de lângă Pasajul Mărăşeşti ar fi trebuit să fie ridicat megacomplexul imobiliar  Esplanada la începutul anilor 2000, printr-un parteneriat public-privat. Între timp, proiectul este abandonat după mai multe tergiversări, în 2008. Printr-o hotărâre de consiliu, municipalitatea vrea să ceară statului român să transfere terenul din proprietatea privată a statului, în proprietatea publică a municipiului Bucureşti.



Esplanada se află inclusă în programul de dezvoltare a Capitalei până în 2035.

Alte proiecte aflate pe ordinea de zi:

- aprobarea sumei de circa 8 milioane de euro pentru realizarea exproprierilor necesare construirii străpungerii Bd. Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu, fiind vorba de doar 56 de persoane fizice şi juridice ce ar trebui să fie despăgubite.

- aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana pentru centrul Capitalei, un proiect care ar urma să transforme în spaţii pietonale mai multe străzi din centrul oraşului.

- 
aprobarea listei imobilelor rămase de expropriat şi sumele aferente despăgubirilor pentru continuarea lucrărilor de lărgire a Şoselei Pipera.

-strategia de salubrizare a Municipiului Bucureşti. Acesta este un document necesar pentru organizarea noilor licitaţii pentru salubrizarea sectoarelor.

- aprobarea Planului Urbanistic Zonal str. N Tonitza nr. 7-9, Str. Franceză nr. 26, Splaiul Independenţei, sector 3. Acest plan urbanistic prevede construirea unei parcări supraterane în Centrul Istoric pe strada Toniza. Proiectul a fost respins de mai multe ori de fostul Consiliu General.

- un alt proiect prevede consultarea populaţiei ân vederea realizării planurilor urbanistice zonale, de detaliu sau general al Capitalei.