POVEŞTI DE BUCUREŞTI Cel mai temut primar al Capitalei, Ion Dincă, zis „Te-leagă” sau „Balconetti”, stătea cu pistolul pe birou!

Se vorbea că stătea cu pistolul pe birou, că trimitea lumea la canal, că era prezent la dărâmarea bisericilor. A fost primar al Capitalei în perioada 1976 – 1979. Numele de „Ion Balcon” sau „Balconeti” i s-a pus pentru că a interzis oamenilor să-şi închidă balcoanele. A fost văzut în public ultima dată la incinerarea Zoei Ceauşescu, în 2006.

Ştiri pe aceeaşi temă

Citiţi şi

Cine-a dărâmat Bucureștiul pentru a-l mulțumi pe dictator?

Ion Cosma, primarul lui Dej şi al lui Ceauşescu, a făcut zeci de mii de apartamente în Titan şi Balta Albă

Fostul adjunct de la Serviciul de Informaţii le-a făcut bucureştenilor Muzeul Lenin-Stalin, 60 de magazine şi Centrul Cinematografic de la Buftea

I se spunea şi „Te-leagă”, pentru că nu ezita să pedepsească sau să aresteze chiar şi nomenclaturişti cu state vechi. A fost un personaj negativ până în ultimele zile ale comunismului românesc. În 22 decembrie 1989 a mobilizat maşinile să cureţe sângele tinerilor morţi în Bucureşti cu o zi înainte.

Nu a regretat nimic

Ion Dincă declara în 2007, pentru ziarul „Adevărul”, că anii petrecuţi în comunism sunt cei mai frumoşi din viaţa lui: „Nu regret nimic din ceea ce am făcut. Şi dacă ar fi să iau viaţa de la capăt, aş face totul la fel. Ba chiar vreau să spun că nu aş mai vrea să repet unele din greşelile pe care le-am făcut. Nu sunt un nostalgic comunist, dar vreau să spun că am făcut sute de obiective economice în ţara asta, iar ei m-au condamnat pentru subminarea economiei de stat”.

Spera ca Ceauşescu să rămână în istorie ca un conducător respectat: „Nu ar fi trebuit să se petreacă ce s-a petrecut în ’89 în România. Se putea şi altfel. Vom trage mult până când ţara se va restabili. Numele de Ceauşescu nu va fi uitat. Este batjocorit acum, dar va veni o vreme când el va fi pus la locul lui. A avut şi lipsurile lui, a avut şi părţile lui bune. Istoria ne va spune adevărul”.

Între iunie 1976 şi februarie 1979, Ion Dincă, unul dintre cei mai fideli subalterni ai lui Nicolae Ceauşescu, a fost prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al PCR şi primar general al municipiului Bucureşti. A ocupat funcţiile de viceprim-ministru şi ministru al construcţiilor industriale în perioada februarie 1979 - aprilie 1980. În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a fost prim-vicepremier (aprilie 1980 - decembrie 1989).

A absolvit două facultăţi militare, ajungând general locotenent în 1969. Cele două fiice ale sale sunt stabilite în SUA. Doina este soţia controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu şi Liliana a fost soţia lui Nicolae Badea, administrator la clubul de fotbal Dinamo.
Ion Dincă a fost prins de revoluţionari, la 22 decembrie 1989, în sediul CC al PCR, judecat şi condamnat în 1990 de către Tribunalul Teritorial Bucureşti la detenţie pe viaţă pentru complicitate la genocid.

SONDAJ Ce-au făcut cei 81 de primari pe care i-a avut Bucureștiul? Alege-l pe cel mai bun

Sentinţa i-a fost schimbată, în 26 august 1993, de Curtea Supremă de Justiţie în complicitate la omor deosebit de grav şi de complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, pentru care a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Va fi eliberat condiţionat la 14 septembrie 1994. A murit la 9 ianuarie 2007, la 79 de ani, în urma unui accident vascular.

Ce s-a întâmplat în timpul mandatului său

„Adevărul de Seară” s-a întors în timp, cu ajutorul volumelor de memorii şi de istorie şi a ziarelor vremii, la evenimentele petrecute în mandatul lui Ion Dincă.
Ca primar, cea mai dificilă misiune a fost să înlăture efectele devastatorului cutremur din 4 martie 1977. Pierderile în Bucureşti au fost evaluate la două miliarde de dolari. Reconstrucţia a început rapid şi fără noimă. 22 martie 1977 devine, astfel, o zi neagră pentru istoria urbanistică a Capitalei. Într-o şedinţă de partid, Nicolae Ceauşescu, încadrat de arhitecţi şi ingineri, decide construirea unui centru civic care presupunea demolarea întregului centru al oraşului. Clădiri-simbol şi de patrimoniu aveau să fie puse la pământ, în spiritul Epocii de Aur, mai ales după 1983.

Articolele de propagandă continuau în „Scînteia”: „Gospodarul” Ion Dincă, alături de Nicolae Ceauşescu, inaugurează la 22 aprilie magazinul Bucur-Obor. Suprafaţa acestuia era de 42.000 de metri pătraţi.

Se prăbuşeşte un simbol

Biserica Enei, construită în 1724, va fi demolată, pe locul ei ridicându-se blocul Dunărea. Lăcaşul a fost uşor avariat la cutremur şi, ulterior, „din greşeală” lovit de braţul unei macarale. Ca şi în cazul altor demolări celebre, Ion Dincă nu a lipsit de la ştergerea Bisericii Enei de pe harta Bucureştiului.
Unul dintre şantierele Capitalei, preferate de dictatorul Ceauşescu în acea perioadă, a fost al metroului. În toamna lui ’77 se lucra de zor la tronsonul Ciurel – Semănătoarea – Timpuri Noi, scrie „Scînteia”.

Cum a reuşit un general de cavalerie să rezolve problema traficului şi a locuinţelor sociale în Bucureşti?

Cine-a fost dezvoltatorul imobiliar care i-a forţat pe bucureşteni să se spele şi pe subalterni să nu ia şpagă?

Boierul-ziarist care a adus tramvaiul electric în Bucureștiul lui Caragiale

Cine a fost „Nababul", latifundiarul putred de bogat ajuns edil-șef de două ori?

Povestea „Primarului Târnăcop” care a transformat Bucureştiul în Micul Paris

Doctorul Lucjan Julian Skupiewski, străbunicul fostului preşedinte al Poloniei, Lech Kaczynski

Edilul care a dat liber muncitorilor duminica şi a salubrizat pentru prima dată Capitala. Află aici cine e!

În 1978 se demolează mai multe clădiri de pe Calea Moşilor, între Obor şi intersecţia cu străzile Traian şi Mihai Eminescu. Va cădea atunci Cinematograful Moşilor. Tot atunci este dărâmat fostul Hôtel de France (ridicat în 1882) de pe Calea Victoriei care se afla între magazinul Victoria şi CEC. E desfiinţat veteranul ştrand Tirul, aflat între Biserica Sf. Spiridon Vechi şi Operetă. Teatrul Naţional este cuprins de flăcări la 16 august. Incendiul distruge mobilierul Sălii Mari. Au mai fost afectate instalaţiile de lumină şi sunet. Opt ani au durat lucrările de refacere.

Din ianuarie 1979, întreprinderea Electronica a lansat pe piaţă unul dintre brandurile comerciale din perioada comunistă, televizoarele Olt şi Snagov (2.920 de lei) şi gamele mai scumpe Diamant şi Lux, care costau 3.600 de lei, respectiv 4.000 de lei, potrivit ziarului „Scînteia”.
Mandatul de primar al lui Ion Dincă „Te-leagă” s-a încheiat în februarie 1979, el fiind urmat la conducerea treburilor administrative ale Capitalei, până în 1985, de Gheorghe Pană, strungar la bază şi viitor nomenclaturist.

Rămâneţi pe bucuresti.adevarul.ro pentru a afla unde a locuit temutul „Balconeti” şi ce şef de serviciu secret a stat o vreme în casa lui.


ISTORII DE AMOR

     

Adevărul de Seară a scris în săptămâna iubirii poveștile pornite de la Mihai Eminescu și Veronica Micle și până la Odobescu, Pantazi Ghica sau Paul Celan care s-au sinucis din cauza dezamăgirilor în dragoste.

MARI DEZASTRE


Tot în luna februarie, mărturii şi imagini impresionante din istoria Bucureştiului, una dintre cele mai încercate Capitale din Europa lovite în trecut de inundaţii, incendii, cutremure, epidemii, războaie.

CÂRCIUMI DE ALTĂDATĂ


Pe bucuresti.adevarul.ro v-am  arătat și cum petreceau bucureștenii și care erau cele mai cunoscute locuri unde se simțeau bine.

CRIME PEREFECTE


Timp de o săptămână, v-am prezentat cazuri învăluite în mister și care au pus la grea încercare experiența criminaliștilor din București, anchete care au rămas și acum cu autori necunoscuți.

HOTELURI-SIMBOL


Tot pe bucuresti.adevarul.ro, la sfârșitul lunii martie, ați putut afla secretele din cele mai cunoscute și vechi hoteluri, dar și cele mai interesante povești care au marcat istoria acestora.

SUPRAVIEȚUITORII

Povești surprinzătoare și oameni care au sfidat moartea. Curajul de care au dat dovadă prin faptul că au reușit să treacă cu bine de accidente de mașină sau de avion, de căderi de la mare înălțime, de abuzuri  sau din locuri în care au fost ținuți prizonieri ore întregi, merită apreciat.

BUCUREȘTENI DE LEGENDĂ


Adevărul de Seară v-a prezentat timp de o săptămână, poveștile , dar și momente memorabile din viața unor personalități care au trăit în Capitală și care au și lăsat ceva în urma lor, realizări care sunt pomenite și astăzi.

citeste totul despre: