Modificarea legii privind reabilitarea termică, respinsă de Camera Deputaţilor. Efectele devastatoare de la care au fost salvate clădirile de patrimoniu

Modificarea legii privind reabilitarea termică,
respinsă de Camera Deputaţilor. Efectele devastatoare de la care au
fost salvate clădirile de
patrimoniu

Casa de la numărul 16, strada George Georgescu din Capitală, caz binecunoscut de distrugere a patrimoniului în urma reabilitării termice FOTO Facebook Rezistenţa Urbană

Comisia de Administraţie Publică şi Amenajare Teritorială a Camerei Deputaţilor a respins, ieri, proiectul de modificare a Legii Construcţiilor nr. 50/1991 extrem de nociv pentru patrimoniul istoric. Modificarea ar fi permis reabilitarea termică fără necesitatea unei autorizaţii, chiar şi pentru clădirile de patrimoniu sau din zone istorice ale oraşului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Controversatul proiect de modificare a Legii Construcţiilor nr. 50/1991 a fost dezbătut, ieri, în cadrul Comisiei de Administraţie Publică şi Amenajare Teritorială a Camerei Deputaţilor. Acesta a fost respins de către deputaţi, salvând astfel clădirile de patrimoniu de la „mutilarea“ cu polistiren şi termopane.

Ce prevedea proiectul

Primul paragraf al actului normativ respins, ieri, de deputaţi stipula că este nevoie de autorizaţie de construire pentru „lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări cu excepţia lucrărilor de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora“.

Un caz binecunoscut de distrugere a patrimoniului este casa de la numărul 16 de pe strada George Georgescu din Capitală. Reabilitată termic la începutul acestui an, întreaga faţadă în stil neoclasic şi decoraţiunile specifice au fost acoperite total cu polistiren, vopsit ulterior roz şi maro.

Reprezentanţii societăţii civile susţin că reabilitarea termică se poate face şi din interiorul clădirii, metoda utilizată în multe ţări europene. „ Singura diferenţă este disconfortul creat celor care locuiesc în imobil“, precizează Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“. „A nu schimba sistemul constructiv al clădirii se referea strict la structura de rezistenţă. Ne-am opus total modificărilor aduse legii“, adaugă acesta.

Argumentaţia iniţiatorilor

Proiectul legislativ a primit aviz negativ de la Senat anul trecut, dar acesta a fost rediscutat, ieri, în Comisia de Administraţie Publică a Camerei Deputaţilor, care este şi corp decizional. Iniţiatorii proiectului de modificare a legii, deputaţii Marin Almăjanu, preşedintele comisiei, Radu Babuş, Simona Bucura-Oprescu, Ion-Marcel Ciolacu, Raluca-Cristina Ispir, Ionel Palăr, Raluca Surdu, Petru Ştefan Thuma Hubert şi Ion Marocico, motivează că aceste măsuri se impun pentru respectarea Constituţiei României.

„Costurile financiare şi de timp pentru obţinerea documentaţiei sunt fără îndoială considerabile. Art.16 din Constituţia României, republicată, prevede faptul că «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări», şi totuşi observăm că în cazul Legii nr.50/1991 se disting două categorii de cetăţeni care beneficiază în mod diferit de prevederile legale. Pe de o parte, proprietarii de imobile care nu sunt înscrise în zonele de construcţie protejate beneficiază de prevederile art.11, alin.(1), lit.h), iar cei care au astfel de proprietăţi, deşi sunt obligaţi în egală măsură de Legea nr.153/2011 să ia măsurile aferente reabilitării, nu beneficiază de aceleaşi drepturi, fiind nevoiţi să obţină autorizaţie de construire arhitectonică“, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Arhitecţii s-au opus

„Asta este o prostie. Ce înseamnă că cetăţenii au aceleaşi drepturi? Cetăţenii trebuie să aibă aceleaşi drepturi civice (...) Asta anulează total procesele de protecţie patrimonială“, declară architectul Dan Marin, profesor la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“.din Bucureşti.

Reprezentanţi ai Ordinului Arhitecţilor din România şi ai ONG-urilor de protejare a patrimoniului au fost prezenţi la dezbaterile comisie, aducând argumente contra modificărilor Legii Construcţiilor. Comisia de Administraţie Publică şi Amenajarea Teritorială a Camerei Deputaţilor a respins proiectul legislativ. Proprietarii clădirilor monument istoric vor avea nevoie, în continuare, să solicite autorizaţie de construcţie pentru orice tip de modificare adusă imobilelor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările