Centrul Vechi, o bombă cu ceas: între blocurile pericol şi barurile capcană. Din ce este făcut cel mai popular „cartier“
0Prăbuşirea clădirii de pe strada Blănari, în paralel cu renaşterea relativ recentă a Centrului Istoric, a făcut ca problema clădirilor clasate ca pericol public să redevină de interes. Numai în Centrul Istoric există 194 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic.
O clădire din Centrul Istoric al Capitalei situată pe strada Blănari numărul 4 s-a prăbuşit miercuri. Din fericire, în urma evenimentului nu au fost înregistrate victime, clădirea nefiind locuită. Incidentul a creat însă panică atât la nivelul rezidenţilor din Centrul Vechi, care se tem pentru siguranţa lor spunând că în orice moment se aşteaptă ca locuinţa lor să aibă aceeaşi soartă, cât şi la nivelul autorităţilor.
Îngrijorarea este cu atât mai mare cu cât, din 1977 şi până în prezent, doar 30 de clădiri au fost consolidate.
Lista clădirilor expertizate tehnic actualizată în aprilie 2013 arată că în oraş există 373 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic dintre care 189 reprezintă un pericol public. În cazul clădirii care tocmai a căzut, arhitectul şef al Primăriei Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a spus că administraţia generală ştia, proprietarul clădirii primind un aviz de reconsolidare a clădirii, imobil de altfel încadrat la categoria ruină.
„Clădirea căzută zilele trecute era a unui privat şi era declarată ruină, proprietarul primind avizul de consolidare şi renovare. De altfel, omul merită să fie felicitat pentru modul în care a izolat şantierul. Nimeni nu a fost rănit, nicio clădire din jur nu a fost afectată. În ceea ce priveşte atribuţiile Primăriei Generale în atenţionarea proprietarilor de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic din Centrul Istoric, instituţia noastră nu poate decât să atenţioneze, să notifice sau să amenedeze”, a declarat Pătraşcu, pentru adevarul.ro.
Faptul că primejdia a fost evitată şi nu a avut loc nicio tragedie nu ţine însă de intervenţia organizată a autorităţilor, ci mai degrabă de şansă şi asta pentru că, potrivit preşedintelui asociaţiei Casa Gratis Pro Deo, Liviu petrina, situaţia clădirilor cu probleme care ar putea fi considerate adevărate bombe cu ceas pentru cei care locuiesc în ele nu este nici pe departe de a fi rezolvată.
„Oamenii trebuie să fie în primul rând vii”
Fost diplomat român, Liviu Petrina este unul dintre oamenii care se luptă pentru apărarea familiei ca instituţie, ajutorarea familiilor cu copii mulţi în cadrul fundaţiei al cărei preşedinte este. De doi ani, se luptă pentru schimbarea legii care priveşte consolidarea clădirilor expertizate ca fiind periculoase în caz de cutremur.
„Cele până în 200 de clădiri clasate ca pericol public, acestea sunt cele mai periculoase, acestea ar trebui prima dată refăcute. Am încercat pe diverse căi să-i determinăm pe cei din cadrul Primăriei să se preocupe de chestiunea aceasta şi la un moment dat am ajuns la concluzia că numai prin instanţă am putea să facem ceva. Ministerul Dezvoltării, primăriile locale au mai multe programe, înfrumuseţează blocurile, fac izolarea termică în Bucureşti, construiesc alte clădiri care sunt necesare. Autorităţile au cinci programe, iar pe ultimul loc este cel destinat reabilitării blocurilor cu probleme rămase de la cutremurul din 1977. Ne bucurăm ca oraşul să fie mai frumos, blocurile să fie mai frumoase, dar înainte de toate trebuie să apărăm viaţa oamenilor, ei trebuie în primul rând să fie vii”, spune, indignat de inconştienţa cu care este tratată o problemă gravă, Petrina.
Bombe cu bulină
Acţiunea în instanţă a început-o în 2011 în contencios administrativ, chiar pe 4 martie, dar Curtea de Apel Bucureşti a respins cauza pe motive de formă în 2012, susţine Petrina. Bucureşteanul a făcut recurs care s-a judecat pe 16 aprilie anul acesta, unde, spune el, din nou pe motive de formă nu s-a luat în seamă plângerea asociaţiei pe care acesta o reprezintă.
„Obiectul preocupării noastre mi se pare atât de limpede încât eu sunt mirat cât de absurdă se păstrează situaţia într-o societate normală, parcă suntem nişte copii. Avem bombele acestea cu ceas în mijlocul oraşului, am pus pe ele bulina roşie, am făcut rapoarte, am estimat câte s-ar dărâma la un cutremur similar cu cel din 1977 şi totuşi nu facem nimic”, se miră fostul diplomat.
Preşedintele asociaţiei Casa Gratis Pro Deo susţine că problema nici măcar nu este de materie financiară, ci mai degrabă legislativă. Legea actuală spune că dacă o familie dintr-un bloc refuză să se mute atunci lucrările se blochează.
Soluţia: blocuri noi în locul celor vechi, chirie plătită de PMB
În opinia fostului diplomat, soluţia ar fi ca Primăria Capitalei să folosească apartamentele din blocurile private nefolosite din oraş unde oamenii să locuiască temporar, pentru o perioadă de maximum doi ani, iar blocurile vechi să fie demolate şi să se construiască altele noi.
„Se poate proclama o stare de necesitate printr-o lege, iar oamenii din locuinţa cu risc să fie obligaţi să se mute temporar în acele blocuri care să fie închiriate de primărie. Prin contract, să li se spună că într-un an de zile sau doi, maximum, ei vor fi reprimiţi în acea locaţie unde se va construi alt bloc şi vor primi un apartament identic cu cel vechi. Avantajul este că în locul blocului vechi s-ar putea construi unul mai mare, iar Primăria să obţină din acestea foloase financiare. Spre exemplu: înainte era un bloc de patru etaje, cel nou să fie de opt, iar apartamentele noi din cele patru etaje să se dea constructorului să le vândă la cineva în schimbul construirii şi demolării blocului”, mai explică Petrina.
Liviu Petrina a făcut mai multe sesizări către majoritatea autorităţilor, chiar şi Ministerul Afacerilor Europene. Acesta a încercat să ofere autorităţilor şi varianta obţinerii unor fonduri din partea Uniunii Europene care, potrivit lui, încurajează rezolvarea unor situaţii de ordin imediat cum este şi cazul blocurilor cu bulină roşie.
„Ministerele au răspuns. Au răspuns şi Guvernul şi Primăria, dar s-au ocupat mai mult de detalii de formalităţi pentru felul în care s-au făcut sesizările şi nu pentru subiectul în sine. Au dat răspunsuri evazive. Ei nu se plâng de bani până la urmă, ci de legislaţie cum că nu îi pot scoate pe oameni de-acolo. Am trei fraţi constructori foarte buni, am discutat cu profesionişti şi toţi au căzut de acord, cea mai bună soluţie este să se reconstruiască, consolidarea este prea scumpă. Dacă este vorba de un monument istoric atunci se refac la fel, dar nu rentează să se consolideze”, conchide Petrina.
Din ce este făcut Centrul Istoric
În ceea ce priveşte pericolul din Centrul Vechi putem afirma că toţi ar trebui să avem mare grijă.
Astfel, potrivit arhitectului-şef al Primăriei Capitalei, pe raza Centrului Vechi, respectiv zona PILOT, aşa cum este ea definită în legislaţie, sunt atât imobile proprietate privată a statului, cât şi imobile proprietate mixtă (persoane fizice, persoane juridice şi stat).
„În ceea ce priveşte imobilele proprietate privată, acestea sunt de mai multe categorii, respectiv: imobile cumpărate conform Legii nr.112/1995 (apartamente), imobile proprietate privată (persoane fizice şi juridice care nu au fost niciodată naţionalizate sau în administrarea P.M.B.) şi imobile restituite atât pe Legea nr.10/2001 cât şi prin sentinţe definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti, dar şi imobilele vândute în conformitate cu Legea nr.550/2002, respectiv spaţiile cu altă destinaţie ( proprietari, persoane fizice sau juridice)”, a adăugat arhitectul.
În Centrul Vechi al Capitalei, 26 de imobile se află în cotă de 100% în administrarea PMB, dintr-un total de aproximativ 527. De asemenea, 12 dintre ele sunt în diverse faze de consolidare existând şi câteva revendicari.
375 de clădiri expertizate tehnic, 194 încadrate în clasa I de risc seismic
Totodată, potrivit sursei citate, până în prezent au fost expertizate 375 de imobile din care 194 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar restul până la 375 se află într-o stare foarte bună.
Potrivit Primăriei Generale a Capitalei, proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor au obligaţia să întreţină, să efectueze reparaţii curente si să consolideze clădirile. „Toţi proprietarii construcţiilor încadrate în Clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, au fost somaţi de către Serviciul Consolidări din cadrul Direcţiei Investiţii a Primăriei Municipiului Bucuresti”, conchide Pătraşcu.
În ceea ce priveşte atribuţiile Primăriei Generale în atenţionarea proprietarilor de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic din Centrul Istoric, instituţia nu poate decât să atenţioneze, să notifice sau să amendeze.
De asemenea, este bine de ştiut că un agent comercial care vrea să deschidă un local într-o clădire-monument istoric din Centrul Istoric al Capitalei trebuie, înainte de toate, să primească un aviz din partea Primăriei Capitalei. Acel aviz se dă după ce clădirea este expertizată. În funcţie de rezultate, se stabilesc condiţiile, dacă trebuie consolidată, dacă este ruină, dacă trebuie făcute reabilitări şi aşa mai departe.
Pe aceeaşi temă:
Oprescu, despre faţadele blocurilor: „Mai rămâne să apară „ligheane“, ca în anii '70“
Primarul general: „Nu cred că trebuie amendaţi proprietarii care nu îngrijesc terenurile“
Se încarcă comentariile...
