Oamenii de la Sud vor bea apă tratată din Prut

Oamenii de la Sud vor bea apă tratată
din Prut

Specialiştii spun că apa din majoritatea fântânilor nu este bună de băut. Foto: Dumitru Goncear

Şefii raioanelor Leova, Cimişlia şi Basarabeasca intenţionează să construiască un apeduct ce va porni din râul Prut şi va ajunge în 88 de localităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă


Primul pas în realizarea acestui proiect a fost făcut ieri, prin semnarea unui memorandum între şefii celor trei raioane şi ministrul Mediului Gheorghe Şalaru. „Este pentru prima dată când administraţiile a trei raioane au decis să colaboreze împreună pentru implementarea unui proiect atât de important“, a declarat Gheorghe Netedu, vicepreşedintele raionului Cimişlia.

Acum urmează să fie elaborat studiul de fezabilitate şi să fie căutaţi investitorii şi finanţatorii. Potrivit calculelelor estimative, proiectul va costa în jur de 300 de milioane de lei. Iniţiatorii susţin că cei circa 150.000 de locuitori vor putea bea apă din Prut în cel mult cinci ani. Pentru ca apa să poată fi folosită şi pentru irigare, staţiile de tratare nu vor fi amplasate la Prut, ci la intrarea în localităţi. Astfel, ţăranii îşi vor putea iriga terenurile cu apă netratată. Autorităţile susţin că fiind un număr de consumatori atât de mare, tarifele nu vor fi deloc înrobitoare.

Fântânile arteziene vor fi conservate

„Va fi construită o magistrală de la care se vor conecta la apeduct toate satele din cele trei raioane. Unele localităţi au deja sisteme de apeduct alimentate din fântâni arteziene. Acestea vor fi conservate şi vor putea fi folosite la nevoie. Problema apei e foarte dificilă în lume şi se va agrava şi mai mult în următorii ani“, a menţionat ministrul Mediului Gheorghe Şalaru.

Oficilaul a recunoscut că e o ruşine pentru noi că „am ajuns în secolul XXI cu latrine în curte, alături fiind fântâni din care oamenii beau apă“. „Sunt destul de multe localităţi unde cetăţenii nu au avut niciodată apă la robinet, sistem de canalizare şi staţii de epurare“, a adăugat ministrul.

Gheorghe Şalaru a criticat practicile din perioada sovietică, când „râurile au fost încorsetate în diguri, iar zonele umede au fost transformate în pământuri arabile, care acum sunt salinizate“.

Se ceartă de la apă

Ideea este salutată de oamenii din localităţile incluse în proiect. „Este păcat ca locuitorii satelor de pe malul Prutului să se certe de la apă. În unele localităţi nici măcar animalele nu aveau unde să fie adăpate. La Iargara, de exemplu, localnicii scot apa din fântâni amestecată cu petrol. Sunt nişte probleme care ar fi putut să fie rezolvate cu ani în urmă“, a spus Efrosinia Greţu, preşedintele raionul Leova, care este, de fapt, iniţiatorul proiectului.

Ideea salutată de localnici

Criză de apă se resimte în aproape toate localităţile din sudul Moldovei. Locuitorii din Ciucur-Mingir, Cimişlia, sunt nevoiţi să aducă apă de la sute de metri depărtare. „Fântânile sunt vechi. Nu are cine le îngriji. Ba mai mult, vara multe seacă. E o idee foarte bună să ajungă şi la noi magistrala cu apă din Prut, dar nu ştiu când va fi asta“, a spus Gheorghe Pânzaru, primarul de la Ciucur-Mingir.

Paralel cu proiectul de construcţie a magistralei de apă, autorităţile locale vor trebui să construiască sisteme de canalizare şi staţii de epurare. În caz contrar, există o hotărâre a Consiliului de Administrare a Fondului Ecologic, care nu permite furnizarea banilor de către Ministerul Mediului pentru aprovizionarea cu apă, dacă autorităţile publice locale nu demonstrează că există cel puţin contractul de elaborare a desenelor tehnice pentru canalizare şi staţie de epurare.

Conform Strategiei privind aprovizionarea cu apă şi canalizare, aprobată în 2007, alimentarea cu apă potabilă a majorităţii cetăţenilor din Republica Moldova se va face din râurile Nistru şi Prut.

Consumatorii din străşeni şi călăraşi, alimentaţi din Nistru

Au semnat un memorandum de asigurare cu apă potabilă şi autorităţile locale din Străşeni şi Călăraşi. Astfel, din apeductul de la Vadul lui Vodă nu vor bea doar locuitorii Capitalei, ci şi oamenii din 76 de localităţi din cele două raioane. Consilierul municipal Oleg Cernei a spus că Primăria Chişinău a alocat şase milioane de lei pentru extinderea apeductului magistral Chişinău-Truşeni-Cojuşna. Urmează ca edilii să găsească finanţări private.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: