De ce plătim mai mult în farmaciile moldoveneşti, pentru medicamente

În ultimii doi ani, moldovenii au achitat 4,9 milioane de lei în plus pe doctorii, fiindcă Agenţia Medicamentului n-a ţinut cont de Regulamentul de aprobare şi înregistrare a preţurilor, se arată într-un raport al Curţii de Conturi.

Aceasta este concluzia controlorilor, care au făcut publice vineri mai multe nereguli pe care le-au depistat în urma unui audit desfăşurat la Agenţia Medicamentului, cu privire la avizarea, aprobarea şi formarea preţurilor pentru produsele farmaceutice înregistrate în anii 2012 şi 2013. Potrivit raportului, pacienţii au plătit cu 4,9 milioane de lei în plus pentru doctorii, iar 332 de produse farmaceutice au avut preţurile stabilite fără vreo fişă de evaluare.

Auditorii Curţii de Conturi au mai depistat 22 de medicamente generice ale căror preţuri au fost aprobate neregulamentar, în raport cu preţurile medicamentelor originale, precum şi nerespectarea cadrului legal referitor la calcularea preţurilor de producător la unele preparate.

La noi e mai scump ca la alţii

„Ceea ce n-am înţeles, în urma auditului, e corectitudinea formării adaosului de 40% şi cum acest cost suplimentar influenţează preţurile la raft“, a spus vicepreşedintele Curţii, Tudor Şoitu, care a solicitat vineri să fie întreruptă şedinţa de prezentare a acestui raport, fiindcă ar fi fost incomplet.

25% este adaosul comercial maxim cu care farmaciştii din Moldova au voie să crească preţul de raft al medicamentelor comercializate.

„Mergeţi într-o farmacie, comparaţi bonurile fiscale şi veţi vedea că adaosul comercial la raft ajunge până la 40%. La nivelul atribuţiilor exercitate de organele statului totul este bine. Dar producătorii străini de medicamente oferă unor ţări preparate la preţuri mai mici, iar în Moldova le vând mai scump“, a susţinut şi Ecaterina Paknehad, membru al Curţii de Conturi.

Date lipsă în audit

Raportul mai indică faptul că din cauza lipsei unui nomenclator electronic al medicamentelor, nu există date privind distribuţia medicamentelor, controlul importurilor şi exporturilor de preparate farmaceutice înregistrate şi neînregistrate, monitorizarea vânzărilor cu amănuntul a doctoriilor din farmacii şi volumul de medicamente livrate către farmaciile spitalelor. Tudor Şoitu a mai susţinut că, prin utilizarea unei baze de date electronice, ar putea fi controlate mai simplu procesele de fabricare a medicamentelor de producţie autohtonă.

Cum se calculează preţurile

Directorul Agenţiei Medicamentului, Alexandru Coman, a explicat că preţul emis de instituţia pe care o conduce este estimat în funcţie de media celor mai mici trei preţuri găsite la acelaşi produs, în nouă ţări de referinţă. „Sistemul de stabilire a preţului de referinţă, în funcţie de media celor mai mici preţuri din cele nouă ţări de referinţă la care ne raportăm a fost implementat la recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

La preţul cu care medicamentul intră în ţară, se adaugă costurile de transport, cele de certificare şi costul procedurilor vamale. Noul preţ este cel de plasare pe piaţa noastră. Apoi se adaugă costurile operaţionale, de maxim 15% şi adaosul comercial al distribuitorului, care niciodată n-a depăşit 22%“, precizează Coman. Şeful agenţiei a declarat că diferenţa de aproape 5 milioane de lei sesizată în raportul Curţii de Conturi reprezintă o pondere neglijabilă, de sub 0,5%, din volumul pieţei farmaceutice din Moldova, estimată la circa 2,3 miliarde de lei.

Vor să actualizeze legislaţia

„La minister am pregătit mai multe proiecte pentru actualizarea normelor de stabilire a tarifelor pentru medicamente. Cred că în prima jumătate a anului aceste proiecte vor fi aprobate, iar populaţia va avea de câştigat prin faptul că în Moldova vor fi practicate nişte preţuri corecte“, susţine viceministrul Sănătăţii Mihai Ciocanu.