Viorel Morari vine cu noi acuzaţii la adresa procurorului general: În ultimele luni am asistat la o protecţie necontenită a unor politicieni

Viorel Morari vine cu noi acuzaţii la adresa procurorului general: În ultimele luni am asistat la o protecţie necontenită a unor politicieni

Şeful suspendat al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a lansat o serie de acuzaţii noi la adresa procurorului general, în contextul ultimelor afirmaţii făcute de Alexandr Stoianoglo în spaţiul public cu privire la cazurile de rezonanţă.

Adevărul publică integral scrisoarea deschisă a lui Viorel Morari, transmisă prin intermediul presei lui Alexandr Stoianoglo.

Ţinând cont de faptul că nu pot beneficia de o altă comunicare cu domnia voastră, Vă adresez o a doua scrisoare publică, care are scop continuarea dialogului public în ceea ce priveşte realităţile din Procuratură, având speranţa îmbunătăţirii proceselor existente. 

Această scrisoare vine drept răspuns la unele afirmaţii făcute de Dvs în cadrul unei emisiuni televizate din data de 8 septembrie, care necesită anumite precizări pentru a evita inducerea în eroare a opiniei publice.  

Menţionez că în cele ce urmează, o să mă expun în baza analizei surselor de informaţii publice, a declaraţiilor făcute de Dvs şi a prevederilor legislaţie în vigoare:  

  1. Dosarul expulzării profesorilor turci - în calitate de Procuror General aţi creat falsa percepţie că nu cunoaşteţi care a fost adevărata sentinţă de condamnare a fostului director SIS. Curios este totuşi faptul, că tot Dvs aţi fost cel care personal v-aţi cerut şi scuze publice de la reprezentanţii victimelor chiar şi în limba turcă. Când totuşi aţi fost sincer? Or, aceste aspecte atrag după sine concluzia că de fapt nu a existat un interes real întru stabilirea adevărului pe un caz de rezonanţă socială sporită. 

    Menţionez că, din punct de vedere legal - dosarul poate fi examinat în procedură închisă, dar pronunţarea sentinţei este mereu publică. Regulă prevăzută de art.18 alin.(4) din Codul procedură penală, care prevede că în toate cazurile hotărârile instanţei de judecată se pronunţă în şedinţă publică. De aici rezultă că, de facto - în pofida propriilor declaraţii, nu aţi dorit transparenţă la pronunţarea acestei sentinţe. Mai mult, Dvs induceţi în eroare şi referitor la pedeapsa propriu zisă aplicată. Inculpatului i-a fost aplicată doar o amendă penală pe care procurorul nu a contestat-o. În aceste circumstanţe, Dvs consideraţi această pedeapsă proporţională cu circumstanţele cazului? 


     
  2. Dosarul denumit „Кулиок” - Dvs faceţi referire la lipsa oportunităţii pornirii urmăririi penale, deoarece cazul ipotetic poate fi fără finalizare. În calitate de procuror-şef suspendat al Procuraturii Anticorupţie, Vă informez că acest principiu nu este reglementat de legislaţia procesual-penală a Republicii Moldova. Un asemenea principiu poate fi regăsit, într-adevăr, doar că în legislaţia României şi anume - luând-se în calcul lipsa interesului public. Domnule Procuror General, prin aceste afirmaţii mă faceţi să cred că un Procuror General nu cunoaşte de fapt legislaţia procesual penală din propria ţară. Or, referirea cu tupeu la principiul oportunităţii inexistent în legislaţia naţională indică de fapt lipsa profesionalismului şi cunoaşterii legii. Înţeleg că în lipsa altor argumente legale, o asemenea declaraţie Vă este convenabilă, că doar populaţia de rând nu stă cu codul penal şi procesual penal în mână. Sau poate aţi preferat să utilizaţi sloganul momentului promovat de preşedintele ţării: De ce? De atâta. 

     
  3. Dosarul denumit „Bahamas” - nu este nici în ziua de azi clar ce s-a întâmplat cu acest dosar şi care sunt acţiunile procesuale efectuate de procurori. Să înţelegem că, de fapt, este la aceeaşi etapă la care a fost când am fost suspendat din funcţia de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, şi se încearcă o tergiversare vădită din partea Dvs? Nu am văzut încă nici un briefing de presă glorios în care să aduceţi la cunoştinţă despre soluţia adoptată sau rezultatele urmăririi penale. Or, dacă nu există infracţiune şi totul e bine, de ce nu aduceţi la cunoştinţa opiniei publice? În contextul în care nu aţi dat nici o informaţie, curios este cum aţi ajuns la concluzia că PSRM nu a primit bani de peste hotare? Reiterez, conform procedurii atât dosarul „Кулиок”, cât şi dosarul „Bahamas” urmează a fi investigate împreună pentru constatarea circumstanţelor cazului. Mai mult, în acest context urmează a fi investigată şi averea preşedintelui Dodon Igor prin acţiuni similare ca şi în cazul familiei Morari. Nici mai mult, nici mai puţin pentru a asigura principiul de egalitate în faţa legii. Doar domnule Procuror General, nu aţi vrea să credem că se aplică duble standarde? 

     
  4. Referitor la dificultăţile apărute în cazul investigării furtului miliardului - sunt surprins să constat că sunt aceleaşi pe care le-am declarat eu în calitate de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie. O întrebare la care cred că se aşteaptă un răspuns concret: Câţi procurori investighează totuşi acest dosar? şi care sunt măsurile concrete, nu declarative, efectuate ? Aţi fost cel care m-aţi criticat dur în public pentru că aş fi alocat prea puţini procurori, şi tot Dvs  sunteţi cel ce afirmă că: există şi alte cazuri cotidiene, că nu e posibil investigarea doar a furtului miliardului, iar resursele umane trebuie alocate şi altor cazuri!? Să înţelegem că aţi intrat în impas şi nu aveţi o viziune clară asupra acestui dosar? La fel aş vrea să vă reamintesc despre scrisoare mea din Noiembrie 2019 adresată doamnei Zinaida Greceanîi prin care am solicitat revizuirea Hotărârii Parlamentului privind aprobarea numărului de personal al Procuraturii pentru a face faţă volumului de lucru considerabil. Sunt debusolat şi de o altă afirmaţie prin care tot Dvs declaraţi că aceiaşi procurori care ”au contrafăcut probele” în cadrul urmăririi penale au rămas să investigheze cazul în continuare. Or, legislaţia Republicii Moldova, prevede că dacă cineva din cadrul urmăririi penale contraface probe, atunci persoana se înlătură şi este trasă la răspundere penală. Iar în cazul în care nici o probă nu e contrafăcută, atunci nici declaraţii nu se fac! Se creează impresia că adevăratul scop al acestor declaraţii, rupte de realitate şi contradictorii, este cel de a distorsiona atenţia în investigarea fraudei miliardului
  5. Anunţarea în căutare internaţională a lui Vladimir Plahotniuc - în cadrul aceleiaşi emisiunii, aţi declarat că la prima anunţare a cetăţeanului Vladimir Plahotniuc în căutare au fost admise încălcări. Ca să fie clar - înţeleg ca v-ati referit la acţiunile iniţiate la sfârşitul anului 2019, când deţineam funcţia de procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie. Din nou, constat că minţiţi cu rea credinţă. Or, dacă erau careva neajunsuri în perioada de aproape 10 luni - timp în care vă aflaţi la cârma Procuraturii Generale, aceste încălcări puteau fi înlăturate şi asigurată anunţarea în căutare repetată. Dar nimic nu s-a întreprins. Realitatea este din păcate alta. De fapt, declaraţiile Dvs sunt cele care aduc atingere prezumţiei nevinovăţiei şi care fac astfel imposibilă anunţarea în căutare a cetăţeanului Vladimir Plahotniuc. Verificaţi cazul la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului Allenet de Ribemont c. Franţei, unde prezumţia de nevinovăţie statuată în art.6§2 al CEDO este încălcată prin declaraţii premature de vinovăţie din partea oricărui funcţionar public inclusiv a Dvs. Declaraţiile de vinovăţie pot constitui de exemplu o declaraţie de presă despre o anchetă penală în derulare. Oare nici despre aceste prevederi nu ştiaţi? Sau aţi acţionat de fapt în mod intenţionat şi premeditat ? 
  6. Dosarele de rezonanţă - Din păcate, deja de ceva timp instituţia Procuraturii nu are investigaţii de rezonanţă şi nici nu cred că va avea în scurt timp. În ultimele luni am asistat la o protecţie necontenită a unor politicieni din partea unei instituţii care se prezumă “independentă”. Regret să constat că principalele eforturi ale Dvs, în această funcţie, sunt îndreptate spre acţiuni de protecţionism a unor politicieni şi grupuri de interese, consolidarea propriei imagini, prin discursuri, ieşiri televizate concertate, dar fără a îmbunătăţi activitatea Procuraturii în ansamblu. În circumstanţele în care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea procedurii de a Vă alege în funcţia de Procuror General, de ce nu Vă daţi demisia de onoare? Aşa ar fi făcut o persoană care cu adevărat respectă cetăţenii acestei ţări şi care respectă funcţia de Procuror General ca şi instituţie într-un stat democratic!  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările