Progrese şi restanţe în implementarea celor „20 de Livrabile ale Parteneriatului Estic”

Progrese şi restanţe în implementarea celor „20 de Livrabile ale Parteneriatului Estic”

FOTO IPN

Unica acţiune implementată din cele „20 de Livrabile ale Parteneriatului Estic pentru 2020”, adică rezultate tangibile pentru cetăţeni, este deschiderea Şcolii Europene a Parteneriatului Estic, la Tbilisi. Toate celelalte acţiuni înregistrează un progres moderat, fie sunt fie în proces de implementare conform orarului. Evaluarea a fost făcută de Institutul pentru Politici şi reforme Europene (IPRE) în cadrul unui raport, transmite IPN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit directorului executiv IPRE, Iulian Groza, în document Comisia Europeană s-a axat pe subiecte intersectoriale, dezvoltare economică şi oportunităţi de piaţă, instituţii consolidate şi bună guvernare, conectivitate, eficienţă energetică, mediu şi schimbări climatice, precum şi mobilitate şi contacte interumane. Documentul se referă la toate cele şase ţări ale Parteneriatului Estic. În cazul Moldovei, unele dintre ele au fost atinse înainte de aprobarea obiectivelor, cum ar fi: cadrul constituţional pentru egalitatea între femei şi bărbaţi şi non-discriminarea, liberalizarea regimului de vize etc.

Acţiunile stabilite pentru domeniile intersectoriale sunt în curs de implementare. Cooperarea cu societatea civilă a înregistrat progrese limitate, comunicarea ONG-urilor cu instituţiile statului a fost dificilă, în special din cauza iniţiativelor de restricţionare sau control al activităţii reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv prin iniţiative legislative. Acţiunile pentru sprijinirea ÎMM-urilor, a comerţului şi implementării ZLSAC au fost evaluate ca fiind în curs de implementare conform orarului. Au progresat moderat acţiunile ce ţin de accesul la finanţare şi crearea locurilor de muncă la nivel local şi regional. Potrivit experţilor, schimbarea acestei situaţii ar fi posibilă cu condiţia consolidării autorităţilor publice locale, care actualmente sunt fragmentate excesiv.

Cât ţine de implementarea reformelor judiciare-cheie, a mecanismelor de asigurare a supremaţiei legii şi combatere a corupţiei, a fost înregistrat un progres moderat. La nivel de politici au fost întreprinse acţiuni pentru a îmbunătăţi procesul de autoorganizare a organelor judecătoreşti şi procuraturii. Procesul de numire a judecătorilor şi procurorilor rămâne a fi pus la îndoială în ceea ce ţine de promovarea corectă şi în bază de merite. Anchetele iniţiate împotriva judecătorilor şi procurorilor, dar şi împotriva celor implicaţi în frauda bancară rămân neîncheiate.

Extinderea reţelelor esenţiale transeuropene de transport TEN-T, alimentarea cu energie electrică, eficienţa energetică şi mediul au fost evaluate ca fiind în curs de implementare. Moldova a transpus cea mai mare parte din cel de-al treilea pachet al legislaţiei energetice. Şi-a asumat reducerea emisiilor de CO2, a aprobat legislaţia naţională şi documentare de planificare strategică pentru a promova energia regenerabilă şi a spori eficienţa de utilizare a resurselor energetice.

Prezent la evenimentul de prezentare a studiului, Peter Michalko, ambasadorul UE în Republica Moldova, a menţionat că în 2019 se împlinesc zece ani de la înfiinţarea Parteneriatului Estic. Principalele realizări din ultimul an, pe lângă lansarea Şcolii Europene a Parteneriatului Estic, include sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi creşterea comerţului dintre UE şi ţările Parteneriatului Estic. Progresul rămâne modest în special pe domeniul societăţii civile, bunei guvernări, statului de drept.

Directorul Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, a spus că recent, la Forumul societăţii civile de la Tbilisi, s-a adoptat câteva rezoluţii, inclusiv o rezoluţie specială pentru situaţia din Moldova, care transmite îngrijorările maxime ale colegilor din toate ţările în ceea ce priveşte contextul pre-electoral, luând în considerare derapajele democratice care au avut loc în 2018. În acea rezoluţie, se cere decidenţilor la nivelul Comisiei Europene să urmărească evoluţia lucrurilor în Moldova în contextul alegerilor. Petru Macovei a mai spus că cei zece ani de existenţă a Parteneriatului Estic au arătat că niciun guvern din cele şase ţări membre nu a utilizat inteligent perspectivele imense pe care le oferă acest parteneriat, pentru că guvernanţii îşi consumă puterile în luptele politice interne, contrar obiectivelor importante pentru ţară.

Natalia Corobca, coordonator de programe Konrad Adenauer Stiftung (KAS Moldova), susţine că parteneriatul societăţii civile cu instituţiile de stat şi cu instituţiile internaţionale contribuie la apropierea Moldovei de valorile europene şi implementarea mai rapidă a reformelor. „Sperăm ca Moldova, ca urmare a acestor colaborări, să urmeze cât mai curând calea europeană”, a spus Natalia Corobca.

Raportul a fost elaborat de IPRE pentru Platforma Naţională a Forului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic, în cadrul proiectului „Evaluarea participării Moldovei în Parteneriatul Estic, în colaborare şi cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările