INTERVIU Preşedintele CEC, Iurie Ciocan: „Politicienii decid data alegerilor, dar ar trebui s-o ştim din timp, să avem claritate“
0
Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, ne-a explicat când ar putea avea loc şi cât ar putea costa viitoarele alegeri parlamentare şi ce riscă partidele care vor mitui alegătorii şi vor fi finanţate ilegal.
Unii politicieni deja au numit posibile date de desfăşurare a alegerilor parlamentare. Când ar putea avea loc, totuşi?
Mandatul actualului Parlament expiră pe 28 noiembrie 2014. Respectiv, imediat după această dată, pot avea loc alegeri parlamentare ordinare, cu condiţia că vor fi anunţate cu cel puţin 60 de zile înainte şi că vor avea loc nu mai târziu de 90 de zile de la expirarea mandatului Legislativului. Deci, teoretic, ar putea avea loc chiar în duminica ce va urma.
Dar când ar fi perioada oportună – toamna sau iarna? Când e mai mare prezenţa la urne?
Data oricum o decid politicienii, ei au o altă viziune decât a noastră. Ar fi bine însă ca şi noi - organizatorii scrutinului, şi societatea, în general, să cunoaştem din timp data alegerilor, să nu fie numită expres, peste noapte, pentru că e un proces ce necesită pregătire serioasă. De exemplu, în Constituţia SUA e spus clar: alegerile prezidenţiale au loc în prima zi de marţi, după prima zi de luni din noiembrie.
Poate ar trebui şi noi să instituim o tradiţie...
Prioritar este să fie stabilită o normă în Codul Electoral. Am făcut o propunere în Parlament ca, de exemplu, viitoarele alegeri parlamentare să aibă loc în a doua duminică după expirarea mandatului fostului Legislativ.
Şi vă susţin deputaţii?
Deocamdată, nu a fost adoptată o astfel de modificare legislativă, dar ar fi binevenită şi ar aduce mai multă claritate în procesul electoral.
S-a vorbit şi despre posibilitatea de a organiza alegeri parlamentare într-o zi cu cele locale.
Nu e prea posibil. Mandatul unui ales local nu poate fi scurtat, lucru confirmat şi printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale, din 2002, când a fost o tentativă de a organiza alegeri locale anticipate. Codul Electoral prevede că între scrutine de orice fel trebuie să fie cel puţin 120 de zile. Nu avem cum să avem alegeri suprapuse. Mandatul aleşilor locali expiră pe 5 iunie 2015 şi nu poţi organiza alegeri mai devreme de 5 iunie 2015. Iar alegerile legislative ordinare pot avea loc cel târziu pe 28 februarie 2015.
Cât va costa viitorul scrutin parlamentar?
Am transmis Ministerului Finanţelor un proiect de buget în care am planificat 55 de milioane de lei, cu 13 milioane mai mult faţă de scrutinul anterior, din cauza că au crescut preţurile şi salariul mediu pe economie (în 2010 era de circa 2.500 de lei, iar pentru 2014 este prognozat de 4.200). Or, 80% din cheltuielile CEC se duc pentru remunerarea armatei de 22.000 de oameni pe care îi angajăm în calitate de funcţionari electorali în campanii.
Vă ajung aceşti bani şi pentru dotarea tehnică a birourilor?
Am primit confirmarea de la Ministerul Finanţelor că Guvernul va aloca anul viitor 30 de milioane de lei pentru achiziţionarea tehnicii de calcul, pentru ca în fiecaAre birou electoral să avem câte două computere conectate la serverul CEC, care vor rămâne ulterior în gestiunea primăriilor. E nevoie de asta pentru că vom extinde la nivel naţional proiectul de înregistrare electronică a participării la vot, testat anterior în câteva zeci de birouri. Excludem astfel totalmente posibilitatea votării multiple.
Sunteţi sigur?
Alegătorul se va prezenta la vot cu buletinul de identitate, operatorul va introduce în sistem codul personal al acestuia, care e unic. Computerul va afişa imediat pe ecran una dintre cele trei variante: poate vota; poate vota dar la altă secţie (cu precizarea unde anume); şi-a exercitat deja votul.
Şi nu va mai fi aplicată ştampila în fişa de însoţire a buletinului?
Ştampila va rămâne, avem nevoie de o etapă tranzitorie. Încrederea nu apare din senin, de aceea o perioadă se va efectua înregistrarea electronică, dar vom continua să aplicăm şi ştampila, pentru a ne asigura.
Cum vor vota studenţii?
Exact ca la ultimele alegeri: la orice birou electoral, la discreţia fiecărui student. Acest lucru ne creează anumite dificultăţi, dar nu am inventat, deocamdată, nimic mai bun.
Ce mai presupune pregătirea de alegeri?
Am lansat vaste programe de training. Au şi apărut speculaţii în presă că grăbim evenimentele electorale, pentru că am solicitat informaţii referitoare la eventuali funcţionari electorali de la partidele parlamentare, autorităţile publice locale, judecătoriile teritoriale. Am rugat să ne prezinte liste de persoane care ar putea fi delegate în calitate de membri în organele electorale la viitorul scrutin. Codul Electoral ne obligă să-i instruim pe viitorii membri ai birourilor electorale. Mai mult, aceştia trebuie să fie certificaţi. Am început trainingurile cu 1,5 ani înainte de alegeri, ca să reuşim. Avem de instruit 22.000 de funcţionari electorali, plus o rezervă de 50%, pentru a-i putea înlocui pe cei indisponibili în ziua alegerilor. Vom face instruiri şi pentru contabilii partidelor, pentru observatori, pentru jurnalişti etc.
Apropo de contabilii partidelor, care sunt responsabili de prezentarea rapoartelor financiare. La scrutinul anterior au fost mari probleme legate de tot soiul de sponsori şomeri ai concurenţilor electorali. Cum veţi evita repetarea unor astfel de situaţii?
Suntem într-un proces amplu de reformă a finanţării partidelor şi campaniei electorale. În total, s-a propus modificarea a şapte legi. La CEC am creat un grup de lucru în cadrul căruia am invitat reprezentanţi ai 25 de instituţii şi structuri: partide parlamentare, societate civilă, organe de control, Ministerul Finanţelor, Procuratura Anticorupţie. Timp de un an, am elaborat proiectul de modificări,
l-am transmis la Guvern, acum se află în Parlament. Înainte de vacanţa Legislativului, am avut discuţii în trei comisii, ceea ce ne dă certitudinea că în sesiunea de toamnă-iarnă proiectul va fi adoptat.
E şi o condiţie a UE în preajma summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Ce presupun exact modificările?
Vor fi înăsprite considerabil regulile de joc. Dacă, potrivit legislaţiei actuale, o persoană fizică poate dona unui partid 500 de salarii medii pe economie (ceea ce ar însemna 2,1 milioane de lei la un salariu de 4.200 de lei prognozat pentru 2014), apoi noi propunem ca donaţia să fie limitată la 20 de salarii minime, adică 80.000 de lei. În cazul persoanelor juridice, plafonul urmează să fie redus la fel de drastic - de la 1.000 de salarii minime la 40. Totodată, nu vor putea face donaţii întreprinderile de stat, instituţiile publice, companiile cu capital străin, ONG-urile, asociaţiile religioase, reprezentanţii unui stat străin.
Şi până acum au existat interdicţii, doar că nu le prea respecta nimeni.
Acum sunt mai clare. Am introdus şi un formular nou al raportului financiar, care e mult mai detaliat, nu va fi suficient să declare doar suma veniturilor şi cea a cheltuielilor, va trebui să indice informaţii amănunţite şi veridice despre toţi donatorii. E un formular conform standardelor europene, ne-au ajutat experţii de la OSCE şi Consiliul Europei să-l elaborăm. Şi sancţiunile se vor înăspri, dacă, desigur, modificările vor fi susţinute de deputaţi.
Ce va risca partidul care va încălca legea? Anterior s-a făcut multă gălăgie la acest subiect, dar niciun concurent n-a păţit nimic.
Bunăoară, dacă se va constata că au fost finanţări ilegale, dar din surse admisibile, atunci concurentul electoral care a trecut în Parlament nu va putea beneficia deloc pe perioada mandatului de finanţare de la bugetul de stat.
Finanţare care încă nu există...
Noi propunem să înceapă finanţarea partidelor de la bugetul de stat după viitoarele alegeri parlamentare, şi nu din 2017, aşa cum prevede actualmente legea.
Dar în ce caz ar putea fi scos un concurent din cursa electorală?
Dacă e probat că a beneficiat de ajutor financiar din exterior. Excluderea e posibilă însă doar printr-o hotărâre definitivă a instanţei de judecată.
Mai există şi pomenile electorale. Cum stârpim fenomenul?
Şi acest capitol a fost reglementat după ultimele alegeri, a apărut pedeapsa penală pentru mituirea alegătorului şi tentativa de mituire. Am specificat ce bunuri pot fi oferite cadou alegătorilor: pixuri, maiouri, chipiuri, pungi, umbrele şi alte lucruri cu simbolica partidului. Trebuie să fie bunuri de valoare mică, preţul cărora per unitate nu depăşeşte 40 de lei; să fie achitate din fondul electoral al concurentului şi să fie produse special pentru campanie. Este strict interzis să fie oferite produse alimentare, alcool, articole de tutungerie şi în niciun caz bani.
Sună frumos ce spuneţi, dar credeţi că partidele vor respecta noile reguli de joc?
Nu cred că se vor conforma atât de uşor, dar sunt ferm convins că odată cu aplicarea legislaţiei şi apariţia primelor sancţiuni se vor disciplina.
Credeţi că actualul prag electoral, majorat primăvara trecută, se va menţine sau parlamentarii ar mai putea umbla la el înainte de campanie?
Istoria pragurilor electorale în Moldova are deja mai multe pagini scrise. S-au modificat destul de frecvent – ba scădea, ba era majorat. Am avut situaţii (în perioada guvernării PCRM) când pragul a crescut, dar n-a fost aplicat, pentru că până la următorul scrutin a fost micşorat la loc. Nu putem exclude că practica s-ar putea repeta. Activitatea CEC nu este influenţată de aceste fluctuaţii. E doar durerea de cap a politicienilor, unele formaţiuni riscă să rămână în afara Parlamentului.
Cum vor vota moldovenii de peste hotare la viitoarele alegeri? Va fi posibilă votarea electronică?
Votul în alt format decât cel cunoscut, adică pe hârtie, nu va fi aplicat. Ca să fie posibil, ar trebui să fie modificată legislaţia, iar asta e treaba politicienilor, nu a CEC. Deocamdată, însă, mulţi sunt reticenţi faţă de rezultatele unui eventual vot electronic. Vom aplica în continuare înregistrarea prealabilă a alegătorilor stabiliţi în afara graniţelor, introdusă în 2010. Vom face o campanie de informare din timp, prin intermediul Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, a Ministerului de Externe, a misiunilor noastre diplomatice.
Câte birouri electorale vor fi deschise peste hotare?
Ultima dată am avut 75. Pentru 2014 am estimat 100 de birouri, iar, dacă va fi necesar, vom crea mai multe.
Dacă s-ar fi renunţat la trecerea la sistemul electoral mixt, CEC s-ar fi descurcat în viitoarea campanie?
Atunci când s-a vorbit de sistem electoral mixt, de fapt, nu a fost unul ca atare, ci un sistem paralel: asupra unui sistem existent de votare proporţională s-a propus plierea unui sistem majoritar, cu 50 de circumscripţii uninominale. Acestea nu cadrau cu celelalte 35 de circumscripţii existente în Moldova. Apare un sistem paralel care necesită dublarea resurselor umane şi creşterea costurilor pentru campania electorală cu 70-80%.
În calitate de preşedinte al CEC, aţi recomanda trecerea la sistemul electoral mixt?
Este o decizie pur politică. Sistemele electorale sunt interfaţa sistemului politic şi ele rezolvă anumite probleme ce apar în faţa politicienilor. Oriunde în lume politicienii care se află la putere au tendinţa de a o menţine pe o perioadă cât mai lungă. În cazul dat, acest sistem poate aduce beneficii unor formaţiuni şi dezavantaje altora. Poate avantaja anumiţi lideri politici în defavoarea altora. Contexte pot fi foarte diferite.
MEA CULPA LA CNI
Comisia Naţională de Integritate a depistat că nu v-aţi declarat toate averile.
Într-adevăr, am admis unele erori şi scăpări, am depus deja o explicaţie în acest sens la CNI prin care mi-am recunoscut vina. N-am trecut în declaraţie o cotă de participare mică, de 50 RON (12 euro), într-o societate din România. Este o filială a unei companii din Moldova în care soţia mea deţine cote-părţi.
Vă aduce beneficii afacerea?
Nu. Dar orice investiţie cât de mică îţi dă speranţa că poate va aduce dividende în timp.
S-a scris şi despre o casă din România pe care n-aţi declarat-o.
E vorba de un imobil ce aparţine socrilor, amplasat în judeţul Mureş şi ai cărui proprietari am fost împreună cu soţia, pentru o perioadă scurtă de timp - de jure, nu de facto. Aşa a fost să fie că în 2010, când au început construcţia, socrii n-au putut merge personal la notar în România, de aceea m-am dus eu. Am explicat şi asta la CNI. Cred că trebuia să declar toate aceste lucruri anterior. A fost o scăpare, n-am făcut-o cu rea intenţie. Acum trebuie să decidă CNI cum mă sancţionează. Nu e simplu să recunoşti greşelile, dar e necesar.
AVERE DIN CONSULTANŢĂ
Iurie Ciocan prestează servicii de consultanţă, în calitate de expert, în diferite ţări. În total, se află în misiuni 50-60 de zile pe an şi câştigă din asta mai bine decât din salariul de preşedinte al CEC. Spune că asta contează, dar că nu o face doar pentru bani, ci pentru a acumula cunoştinţe şi experienţă.
Se încarcă comentariile...
