Transnistria vrea un „divorţ civilizat“ de Chişinău

Transnistria vrea un „divorţ civilizat“ de Chişinău

Afişele electorale din timpul referendumului din 16 septembrie 2006 îi îndemnau pe transnistrenisă voteze „Pentru unirea cu Rusia“, sub sloganul „Ne amintim: nu suntem Moldova!“ FOTO AFP

Liderii republicii separatiste au anunţat că nu vor participa la negocierile de la Viena, şi că unica şansă de rezolvare a diferendului transnistrean e o despărţire civilizată.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-o scrisoare expediată Biroului pentru Reintegrare, partea transnistreană a cerut amânarea negocierilor
pentru o altă dată, invocând drept pretext că Parlamentul de la Chişinău nu a anulat două taxe vamale introduse acest an în cazul operaţiunilor de import efectuate de agenţii economici din stânga Nistrului. 
 
Solicitarea a fost reiterată luni la Bender, unde reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului nu au ajuns la un numitor comun nici în problema accesului fermierilor la terenurile agricole situate după traseul Tiraspol-Camenca, dar nici în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiune. 
 
Potrivit şefului Biroului pentru Reintegrare, George Bălan, au rămas în vigoare întâlnirea experţilor grupurilor de lucru pentru economie, de pe 11 aprilie, şi întrevederea din 14 aprilie dintre Eugen Carpov şi Nina Ştanski, la Chişinău. 

„Vom fi nevoiţi să ne apărăm cetăţenii“
 
Tot luni, liderul autoproclamatei republici transnistrene Evgheni Şevciuk a reamintit, într-o adresare anuală către locuitorii regiunii, că „divorţul civilizat“ ar fi unica modalitate de rezolvare a conflictului transnistrean. Mai mult, el a propus desfăşurarea unui nou referendum în regiune şi aplicarea precedentului Crimeei în Transnistria, catalogând audeterminarea peninsulei drept „un exemplu de succes“. Şevciuk nu a ezitat să acuze Occidentul de politica dublelor standarde şi Ucraina de organizarea blocadei regiunii transnistrene prin filtrarea cetăţenilor şi mărfurilor ruseşti la hotar. În schimb, el a mulţumit Moscovei pentru ajutorul acordat, în special vicepremierului rus Dmitri Rogozin. 
 
 
Unul dintre pretextele principale folosite de Tiraspol pentru a nu participa la următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2“ privind soluţionarea conflictului transnistrean, planificată pentru 10-11 aprilie, este introducerea de către autorităţile moldoveneşti a accizelor la operaţiunile de
import-export efectuate de agenţii economici din regiune. 
 
Decizia de introducere a accizei şi a unei taxe de poluare a mediului a fost votată în grabă de deputaţii din coaliţia de guvernare la 23 decembrie 2013, la pachet cu alte modificări la Codul Fiscal şi cel
vamal, declarate ulterior anticonstituţionale. Nici până acum nu este clar cine a fost autorul iniţiativei care este folosită acum de autorităţile separatiste drept „dovadă“ a blocadei economice la care ar fi supusă regiunea de către Republica Moldova.
 
Nina Ştanski, responsabilă pentru politica externă a Tiraspolului, a calificat introducerea celor două
taxe ca pe o măsură discriminatorie, care, potrivit ei, are drept scop „restricţionarea activităţilor în domenii foarte sensibile, ca de exemplu producţia de vinuri şi coniacuri, industria alimentară, cea textilă, de fabricare a încălţămintei“. Totodată, Ştanski a avertizat că acţiunea nu va rămâne fără răspuns. „Vor fi instituite măsuri adecvate de răspuns, dacă acţiunile Moldovei vor avea efecte negative pentru economia regiunii“, a precizat Nina Ştanski. 
 
Autorităţile de la Chişinău au încercat să repare greşeala. Astfel, de urgenţă a fost elaborat şi aprobat
de Guvern un proiect de lege, care săptămâna trecută a ajuns în Parlament şi chiar a şi fost votat în prima lectură. Vineri, însă, din cauza lipsei a doar unui deputat din coaliţia pro-europeană, documentul, alături de alte modificări la Codul Fiscal, nu a fost votat în lectura a doua.
 
Chişinăul reacţionează calm
 
În timp ce aşa-zisul preşedinte de la Tiraspol flutură pumnii, şeful statului Nicolae Timofti a încercat să calmeze spiritele. „Cred că va fi linişte în ţară. Trebuie să ne realizăm planul de acţiuni care duce spre semnarea Acordului de Asociere şi considerăm că trebuie să fim gata să întâmpinăm orice greutăţi
care pot apărea pe parcurs“, a declarat preşedintele după şedinţa Consiliul Suprem de Securitate, unde s-a discutat despre situaţia regională şi impactul semnării Acordului de Asociere cu UE asupra Moldovei. 
 
Totuşi, autorităţile nu exclud apariţia provocărilor în preajma semnării acordului, programat pentru luna iunie. „Am primit indicaţii să facem regulă în sistemul militar, ca să fie gata în orice moment. Situaţia regională este complicată, în mai multe oraşe. Nu excludem că suntnişte provocări la care trebuie şi noi să acordăm atenţie“, a adăugat noul ministru al Apărării, Valeriu Troenco.
 
Liderul transnistrean, rusofil declarat
 
Evgheni Şevciuk, preşedintele regiunii separatiste Transnistria, a purtat în 2012, în timpul unui interviu pe care l-a acordat Reuters, o cravată în culorile drapelului naţional rus şi un ceas cu inscripţia FSB – sigla serviciului Federal de Securitate rus, fost KGB Evgheni Şevciuk este un politician de etnie ucraineană, născut la 19 iunie 1968 în oraşul Râbniţa şi şcolit la Moscova. Între 2004 şi 2008 s-a aflat pe lista „oficialilor“ de la Tiraspol cărora UE le-a interzis călătoria în spaţiul comunitar, fiind considerat, alături de Igor Smirnov, responsabil pentru împiedicarea procesului de soluţionare politică a diferendului moldo-rus din Transnistria. 
 
 
 
Rusia a interzis importul produselor de carne de porc din Republica Moldova, a anunţat purtătorul
de cuvânt al serviciului federal rus pentru siguranţa agroalimentară Rosselhoznadzor, Aleksei Alekseinko, după ce Moscova a invocat nerespectarea cerinţelor Uniunii Vamale şi ale Moscovei în domeniu. Purtătorul de cuvânt al Rosselhoznadzor a declarat că interdicţia intră în vigoare începând de marţi şi a fost aplicată după ce o companie din Republica Moldova a trimis în Rusia carne care provenea, de fapt, din Germania. Rusia a impus în ianuarie un embargo asupra cărnii de porc din UE, după descoperirea unor cazuri de pestă porcină în Lituania şi Polonia. Interdicţia aplicată de Moscova a afectat mai multe ţări europene, în special Germania, Danemarca, Olanda, care asigurau un sfert din exporturile de produse porcine pe piaţa rusă, în valoare totală anuală de 1,4 miliarde anual. Rusia a interzis recent şi importul de vinuri din Republica Moldova.
 
Embargoul asupra produselor din carne de porc intervine în momentul în care Chişinăul se pregăteşte de semnarea Acordului de Asociere cu UE. De altfel, Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri că foloseşte sancţiunile comerciale ca un intrument de presiune asupra fostelor republici sovietice, în contextul apropierii de UE. Pe lângă Republica Moldova, Georgia şi ţările baltice sunt în acest moment vizate de un embargo al Rusiei. În plus, Moscova a anunţat luni că a suspendat parţial importul de produse lactate din Ucraina, în plină criză între cele două ţări după anexarea peninsulei Crimeea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: