Ofensiva nucleară rusească: 12 reactoare în imediata apropiere de Republica Moldova şi România
0în regiune se află în fază în construcţie sau de proiect mai multe reactoare nucleare ruseşti. Portalul E-nergia.ro arată care sunt acestea, iar agenţia rian.ru a alcătuit şi o hartă a centralelor nucleare ruse aflate în construcţie în afara Rusiei.
După dezastrul din Japonia, viitorul energiei nuclare este subiect de dispută în unele state, iar centralele nucleare deja existente sunt supuse la noi teste de siguranţă în caz de dezastru natural. Rusia însă din contra vrea să construiască cel puţin încă 12 reactoare nucleare în imediata apropiere a Republicii Moldova şi României.
Belarus: 2.400 MW, două reactoare
La 15 martie 2011, guvernul Belarusului a semnat cu Guvernul Federației Ruse acordul pentru construcția unei centrale nucleare. Acordul a fost parafat de ministrul Energiei din fosta republică sovietică și de șeful corporației Rosatom, deținută de statul rus. În localitatea Astravets, foarte aproape de granița cu Lituania, va fi construită o centrală nucleară cu două unități, fiecare cu o capacitate de 1.200 MW. Contratorul general al lucrării este Atomstroyexport, filială a Rosatom. Dacă, inițial, autoritățile de la Minsk au respins ideea construcției de capacități nucleare pe propriul teritoriu, după disputa energetică legată de gazul rusesc dintre Belarus și Rusia lucrurile s-au schimbat: în ianuarie 2008 Guvernul a decis construirea unei centrale nucleare, decizie ratificată de Parlament în vara aceluiași an. Imediat, Rusia a oferit un credit de două miliarde de dolari pentru achiziția de echipament, evident rusesc, iar un an mai târziu s-a decis ca centrala să fie construită de Atomstroyexport.
Primul reactor va fi terminat în 2016-2017, iar cel de-al doilea în 2018-2020, costurile celor două unități fiind estimate de 5 miliarde de dolari. Există posibilitatea construirii altor două reactoare, până în 2025. Tipul reactorului: VVER 1200, adică un reactor cu apă sub presiune (apa este folosită și pentru răcire și pentru moderarea reacției) iar combustibilul este uraniul slab îmbogățit.
Bulgaria: două reactoare 2.000 MW
Lucrările au fost demarate în anii '80, dar, din cauza lipsei banilor şi a unor probleme de mediu, au fost oprite în anii '90. Centrala a fost gîndită cu două reactoare, de 1.000 MW fiecare. În 2008, cu ocazia unei vizite a lui Putin la Sofia, s-a decis reluarea proiectului, după ce Atomstroyexport a fost aleasă iniţial să construiască centrala. Preţul la acea vreme: 4 miliarde de euro. Bulgaria a decis însă să aleagă drept partener strategic compania germană RWE care, în schimbul a 2 miliarde de euro, urma să deţină 49% din proiect. Un an mai târzu însă, nemţii s-au retras, dar Guvernul de la Sofia condus de fostul premier Stanishev nu a fost nici de această dată de acord să meargă pe mâna ruşilor, refuzând un credit guvernamental de 4 miliarde de euro, oferit de Putin.
La sfârşitul lui 2009, compania rusă Rosatom a oferit din nou un credit de 2 miliarde de euro, dar şi noul cabinet condus de Borisov s-a opus-un semnal că centrala s-ar putea face doar dacă este atras un partener strategic din Europa.
Acordul iniţial, semnat în 2008 cu Atomstroyexport, care a expirat pe 30 septembrie 2010, a fost însă prelungit cu şase luni. Săptămâna trecută, Rusia şi Bulgaria au semnat un nou moratoriu pentru construirea centralei, valabil trei luni, timp în care va fi stabilit preţul exact al centralei şi vor fi clarificate şi alte aspecte legate de tehnologie şi de siguranţă: după accidentul de la Fukushima, bulgarii au trimis ruşilor 30 de noi solicitări. Ultimul cost al centralei, comunicat de Rosatom: 8 miliarde de euro (nu va fi suportat de bugetul Bulgariei, au garantat ruşii) dar acesta este încă în discuţie cu partea bulgară.
Slovacia: două reactoare, 880 MW
În sud vestul Slovaciei (zona fostului sat Mochovce) au început, încă de la începutul anilor 80 lucrările la o centrală nucleară rusească cu patru unităţi de cîte 440 MW fiecare. Lucrările la primele două reactoare au început în 1982 iar la celelalte două în 1985, dar au fost oprite la toate grupurile în 1991. În 1995, guvernul slovac a decis continuarea lucrărilor la primele două reactoare, folosind şi tehnologie occidentală iar acestea au intrat în uz în 1998 şi 1999. Lucrările la celelalte două au fost repornite în 2008, şi vor fi terminate în 2012 şi 2013. Beneficiarul lucrării este Slovenské elektrárne, fosta companie naţională de electricitate, deţinută acum de Enel. Toate cele patru reactoare sunt de concepţie sovietică (VVER 440/213).
Turcia: patru reactoare, 4.800 MW
În 2010, preşedintele rus Dmitri Medvedev semna cu premierul turc Recep Erdogan un acord pentru construirea în sistem BOO (build-own-operate) a primei centrale nucleare din Turcia. Locul ales: localitatea Akkuyu, în partea sud-vestică a Turciei, aproape de coasta Mării Mediterane, stabilit încă de acum 30 de ani pentru potenţiala centrală a turcilor. Proiectul este gigantic: patru reactoare de câte 1.200 MW fiecare, costul fiind de 20 de miliarde de dolari. Centrala va fi construită şi operată de o sucursală locală a grupului Rosatom. Deţinută inţial 100% de partea rusă, compania, creată deja în decembrie 2010 la Ankara va putea fi vândută în proporţie de până la 49% către investitori locali. Rosatom va păstra controlul. Reactoarele vor fi, evident, tot de tip VVER, ruseşti.
Ucraina: două reactoare, 2.000 MW
În localitatea Khmelnitsky, din vestul Ucrainei, funcţionează deja o centrală nucleară din era sovietică, cu două reactoare de câte 1.000 MW fiecare. Proiectul centralei presupunea însă construirea a patru reactoare, dar, pentru moment, doar două sunt operţionale (din 1987 şi 2004). Celelalte două grupuri au fost începute în 1985 şi 1986, dar lucrările au fost oprite imediat după dezastrul de la Cernobîl. Ele sunt terminate în proporţie de 75%, respectiv 28%. În iunie 2010, a fost semnat la Kiev acordul interguvernamental dintre Rusia şi Ucraina pentru finalizarea lucrărilor la unităţile 3 şi 4. Pe 9 februarie 2011, a fost semnat şi memorandumul tehnic şi comercial între producătorul de energie Energoatom, deţinut de statul ucrainean şi Atomostroyexport. Partea rusă s-a angajat să finanţeze, pe credit, construcţia reactoarelor, cu o sumă care variază între 5 şi 6 miliarde de dolari. Reactoarele vor fi de tipul VVER 1000.
Se încarcă comentariile...
