Feriţi-vă de „animalele sacre“!

Accidentul/incidentul în care a fost implicat preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor Iurie Garaba ne-a arătat încă o dată cine are dreptate în ţara asta: cel care are funcţie, bani sau măcar prieteni gata să pună un cuvânt pentru tine sau să tragă nişte sfori.

Dacă eşti din ăştia, faci ce vrei, cum vrei, când vrei, bagi pe cine vrei la răcoare, îi asiguri şi o „corecţie“ zdravănă, dacă aşa vrea muşchiul tău. Tu ai voie, eşti procuror/judecător/ministru. E destul să te simţi deranjat/ofensat/înjurat de cineva şi îl aranjezi cum trebuie, să-i fie de învăţătură, să înţeleagă cine şi cât valorează în ţara asta.    

Iar dacă eşti pur şi simplu un oarecare „cetăţeanul Gheorghe Munteanu, de 35 de ani, originar din Pituşca, raionul Călăraşi“ şi ai avut nenorocul să-i treci drumul unuia dintre cei cu puterea şi dreptatea, vai de capul tău! Ajungi la zdup cât ai zice... procuratura.

Nu contează că ancheta e încă în desfăşurare, că ai şi tu martori care au văzut ce şi cum s-a întâmplat, că există camere video în apropierea locului unde s-a produs accidentul/incidentul, că nu se prea leagă povestea oficială ticluită de Poliţie şi Procuratură. Tu eşti vinovatul! Aşa scrie negru pe alb în comunicat (citez originalul, neredactat): „Pe 30 iulie 2013, aproximativ ora 08.30, Munteanu Gheorghe, deplasându-se pe str. Calea Ieşilor la volanul autoturismului de model „Ford Tranzit”, ignorînd  prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere şi încălcînd grosolan ordinea publică, fără nici un motiv a tamponat automobilul de model „BMW 530”, condus de Garaba Iurie, în care se aflau membrii familiei acestuia, familia deplasîndu-se în concediu. În continuarea acţiunilor huliganice, Munteanu Gheorghe l-a înjurat şi l-a agresat fizic pe Garaba Iurie, care ieşea din automobilul personal deturnat pe acostament, aplicîndu-i intenţionat o lovitură în regiunea feţei, în rezultatul căreia părţii vătămate Garaba Iurie i-au fost cauzate leziuni corporale, acesta necesitînd îngrijiri medicale urgente“.

Nu voi sta să analizez „figurile de stil“ ale Procuraturii Generale, juriştii ar fi mai indicaţi să ne spună cum şi-au dat seama atât de repede procurorii că Gheorghe Munteanu a „încălcat grosolan ordinea publică“, şi nu pur şi simplu a încălcat-o. Şi de ce ne prezintă numai ce a zis Iurie Garaba, soţia sa şi copilul, nu şi ce afirmă alţi martori? Şi de ce pentru o simplă ceartă din trafic un om este încarcerat? Şi de ce nu e scris în comunicat ce fel de leziuni corporale a suportat procurorul şi cine i-a acordat îngrijiri medicale? (Noi ştiam despre întâmplare încă de marţi seara şi am sunat la Urgenţă, unde ni s-a spus că NIMENI cu numele Garaba nu a solicitat ajutor.)      

Comunicatul ăsta mi-a amintit de altă compunere cu metafore difuzată de Procuratura Generală în apărarea fostului său şef Valeriu Zubco, tot după o dezvăluire făcută de liderul Mişcării Antimafie Sergiu Mocanu, despre omorul din Pădurea Domnească. Slavă Domnului, de data asta n-a fost împuşcat nimeni, ci „doar“ reţinut pentru 72 de ore. Însă şi acum, ca şi atunci, oamenii legii au încercat să ascundă un incident în care a fost implicat un şef din procuratură. Şi acum ca şi atunci, după ce totul a ieşit la iveală, oamenii legii s-au făcut morţi în păpuşoi, apoi s-au bâlbâit, apoi au trimis jurnaliştii curioşi de la o instituţie la alta, apoi au însăilat poveşti şi le-au dat drumul în lumea publică.

Habar n-am cine-i Gheorghe Munteanu, că o fi om bun, că o fi om rău. Dar cunosc mulţi şoferi. Sunt şi eu şoferiţă. Şi chiar nu-mi pot imagina ce ar trebui să ţi se întâmple şi cât de nebun trebuie să fii încât dis-de-dimineaţă să ai chef să tamponezi „fără niciun motiv“ pe cineva, după care tot tu, cel vinovat, să ieşi din maşină şi să iei la pumni victima (un bărbat în toată legea, procuror cu legitimaţie), de faţă cu soţia acesteia şi copilul lor.

De aceea presupun că lucrurile s-au întâmplat un pic altfel. Poate Iurie Garaba s-a enervat că Gheorghe Munteanu i-a boţit maşina şi i-a stricat planurile de concediu? Şi ce face un om scos din fire, iute la mânie, mai ales dacă are funcţie importantă şi spete  late? Doar nu stă cuminţel şi aşteaptă un pumn în figură. Nu aş fi operat cu „poate“ dacă domnul procuror nu-şi închidea ieri telefonul şi am fi putut afla din prima sursa ce s-a întâmplat.

Sper că oamenii legii vor face lumină în acest caz. Până atunci, nu ne rămâne decât să ne ferim de „vacile sacre“ ale ţării. Mai bine să nu le ieşim în cale, să fugim din ochii lor, să evităm orice contact cu ele. Aşa e mai sănătos şi mai sigur.