Reacţia celor două centre de putere este uşor de explicat după ce transmiseseră nenumărate mesaje că numai de o nouă inflamare nu mai este nevoie în zonă şi că OSCE a fost mandatat să urgenteze convorbirile pe subiectul Transnistria într-o posibilă conexare cu avansul programului privind Ucraina decis în "formatul Normandia". În consecinţă, aproape simultan, apar semnalele de care vă vorebam.

Primul dintre ele priveşte dialogul asupra Transnistriei. Ambasadorul Thomas Matyr-Harting, trimisul special al preşedintelui OSCE pentru procesul de pace în Transnistria, a avut cuvinte de preţuire pentru reuniunea de la Condriţa între Preşedintele Igor Dodon şi liderul transnistrean Vadim Krasnolenski: "Este încurajator faptul că această întâlnire a avut loc şi că participanţii s-au concentrat pe probleme cu deosebită relevanţă pentru bunostarea oamenilor de ambele părţi ale Nistrului, aşa cum ar fi libertatea de mişcare, integrarea reţelelor de telecomunicaţii, îmbunătăţirea interconectivităţii bancare interne precum şi crearea unei noi linii de troileibuz între Bender, Varniţa şi regiunea Severnii...Sper ca această întâlnire să deschidă drumul către un dialog ulterior constructiv între cele două părţi care să ducă la rezultate concrete şi să aducă soluţii reciproc aceptabile în următoarele luni. Sunt încrezător că toate eforturile care îmbunătăţesc viaţa oamenilor de ambele părţi ale Nistrului se poat baza pe sprijinul deplin al comunităţii internaţionale, mai ales a mediatorilor şi observatorilor participanţi le negocierile 5+2".

Foarte interesantă indicaţia privind orizontul de timp, acele câteva luni pe care, posibil, le aşteaptă şi negociatorii acordului de la Paris privind Ucraina pentru a se trece în stadiul următor, după obţinerea garanţiilor de securitate necesare în Ucraina şi în Donbas, dar şi în întreaga zonă.

Pentru ca mesajul să fie complet, vorbim şi despre două posibile linii financiare posibile de sprijin financiar pentru Moldova care - dacă se confirmă - ar putea asigura o linişte foarte necesară în această perioadă de totale incertitudini pe pieţele financiare.

În primul rând, guvernul de la Chişinău a aprobat proiectul legii de ratificare a acordului cu UE privind noua asistenţă macro-financiară în valoare de până la 100 milioane Euro. Din partea guvernului, documentul fusese în prealabil semnat de ministrul de finanţe Sergiu Puşcuţă şi de Octavian Armaşu, Preşedintele Băncii Naţionale a Moldovei. Este vorba despre acordarea unui împrumut de 100 de milioane Euro format din două parţi egale, fiecare de 50 milioane euro, în 2020-2022. Alocarea primului segment financiar este condiţionată doar de semnarea unui Memorandum special de înţelegere, iar plata celei de-a doua tranşe va depinde implementarea angajamentelor. Este vorba despre 6 condiţii legate de îmbunătăţirea climatului de afaceri, buna guvernare, lupta împotriva corupţiei şi managementul financiar. Împrumutul ajunge la maturitate după 15 ani, cu o perioadă egală de graţie, iar plata se va face atunci într-o singură tranşă. Dobânzile la împrumut (pe care Moldova le va plăti anual) vor depinde de costul cu care Comisia Europeană se va împumuta de pe piaţe financiare internaţionale.

Interesant deoarece, aşa cum se ştie, un orice acord de macro-asistenţă financară încheiat de o ţară cu UE aduce automat o creştere a ratingului ţării respective şi, în acest caz în special, reconfirmă locul bun ocupat de R. Molodova în relaţia cu Bruxelles.

De cealaltă parte a fost făcut publică schiţa unui decret guvernamental pentru începerea negocierilor între R.Moldova şi Federaţia Rusă privind un împrumut de stat de 200 milioane euro (îl găsiţi acum pe particip.gov.md). Proiectul prde ca partea rusă să ofere această sumă sub formă de împrumut ca sprijind bugetar pentru R.Moldova. Împrumutul va fi oferit numai dacă R.Moldova nu are de plătit penalităţi sau datorii de stat neachitate către partea rusă. Împrumutul va fi împărţit în două tranşe. Prima, până la valoarea de 100 milioane euro, va fi achitată nu  mai târziu de 30 de zile de la data aplicării Acordului. A doua tanşă va fi plătitiă pe 31 octombrie. R.Moldova va trebui să plătească pentru suma folosită din împrumut într-o perioadă de 10 ani, cu plăţi efectuate la fiecare 15 martie şi 15 septembrie ale fiecărui an, începând cu 15 martie 2021. Iniţial, acordul fusese semnat pe 17 aprilie, dar Curtea Constituţională suspendase ratificarea lui în urma unei cereri a deputatului Sergiu Sârbu. Acum se vor relua negocierile, delegaţia de la Chişinău fiind condusă de ministrul de finaţe.

Reamintim că,  la solicitarea preşedintelui Republicii Moldova, Federaţia Rusă a acceptat să prelungească înlesnirile pentru livrările fără taxe vamale a mărfurilor moldoveneşti. Aceasta înseamnă că începând cu 1 iulie curent, fructele, legumele, conservele şi produsele vinicole din Moldova au început să fie pe piaţa rusă fără taxe vamale, ceea ce va permite producătorilor moldoveni să economisească cel puţin 20-25 de milioane de euro pe an.

 Desigur, în principiu, toate acestea nu ar trebui legate cu jocurile complicat din Ucraina şi de incertitudinile din zona Donbas. Dar, din păcate, sunt indisolubil legate, exact aşa cum se conexează de neliniştile care se construiesc în zona Mării Negre. Dar este posibil ca efortul de negociere coorodnat de Germania şi Franţa să prezinte avantaje evidente care să convingă actorii zonali că pacea în termenii Acordului de la Minsk este preferabilă în locul unui conflict deschis între ţări sărace sau foarte sărace, acum profund afectate şi de seceta distrugătoare, aşa cum se întâmă în primul rând cu Mpdova, dar şi cu Ucraina şi alte ţări din jurul Mării Negre şi din Parteneriatul Estic pentru care Uniunoae Europeană pe de o parte, Rusia pe de alta, sunt solicitate să deschidă programe umanitare.

Este de dorit. Dar este şi posibil?