Ştefan Roşca şi Larisa Marinencova și-au depășit propriile greutăți pentru a concura la Jocurile Paralimpice

Performerii paralimpici s-au antrenat în holul şcolii de haltere din sectorul Buiucani

Chiar dacă se antrenează în condiţii precare şi înfruntă probleme grave de sănătate, halterofilii Ştefan Roşca şi Larisa Marinencova ne reprezintă cu mândrie la Jocurile Paralimpice de la Londra.

Pe Ştefan Roşca şi Larisa Marinencova, cei doi sportivi care reprezintă Republica Moldova la Jocurile Paralimpice de la Londra, i-am întâlnit săptămâna trecută la Şcoala de haltere din sectorul Buiucani. Se antrenau pe rând, într-un hol al instituţiei, la un aparat ros de vreme. Ridicau greutăţile de câte trei ori, apoi se opreau şi repetau exerciţiul la intervale de cinci minute. „După accident eram gata să fac orice sport ca să uit de durere. Cel mai bine mă simt la competiţii", mărturiseşte Ştefan Roşca, sportivul de 22 de ani care şi-a pierdut ambele picioare după ce a fost curentat pe un stâlp de înaltă tensiune.

MAMA, SINGURUL SPONSOR

Accidentul a avut loc în august 2007, când tânărul a vrut să salveze un cocostârc prins între firele electrice. „Mi-am luat un băţ şi am urcat pe stâlp, deşi ştiam că e periculos. Curentul m-a lovit de la jumătate de metru şi am căzut cu piciorul stâng într-un cui. Apoi m-am prăbuşit pe spate, direct pe fire. Picioarele mi s-au carbonizat pe loc. Am avut noroc că am inimă de sportiv şi am rămas în viaţă", îşi aminteşte halterofilul, care până atunci făcuse box de performanţă. La jumătate de an după tragedie s-a apucat de tenis de câmp în cărucior, însă, din lipsă de suport financiar, după ce a câştigat o competiţie balcanică în Bulgaria, a atârnat racheta în cui, dedicându-se halterelor. În luna mai, a obţinut cotele de participare la Olimpiada de la Londra în urma unei competiţii organizate la Dubai.

Lotul paralimpic al Republicii Moldova a ajuns la Londra

„Tatăl meu este şomer, mama e plecată în Israel. Acum ea este sponsorul meu care plăteşte pentru tot. Antrenorul mă duce în spate. Comparativ cu un olimpic, îmi este mult mai greu, dar competiţia este aceeaşi. La Jocurile Paralimpice drapelul se ridică la fel ca şi la Jocurile Olimpice", spune Ştefan.

PORT-DRAPEL LA DESCHIDERE

Pentru Larisa Marinencova, deplasarea la Londra este a doua experienţă paralimpică, după evoluţia din 2008 de la Beijing. „Soţul meu a concurat la Paralimpiada din 2004, din Grecia. Până atunci încercasem să plec şi eu peste hotare, ca ajutor, ca traducător, orice, dar nu-mi reuşea. Aşa că am făcut tot ce mi-a stat în puteri şi am reuşit să merg la Jocurile Paralimpice de la Beijing, din 2008. Am trăit acolo trei săptămâni ca-n rai. Merită să te sacrifici patru ani pentru o astfel de experienţă", povesteşte femeia, în vârstă de 43 de ani, care lucrează ca inginer la Moldelectrica şi se pregăteşte de trei ori pe săptămână pentru competiţia din Marea Britanie.

Flacăra Jocurilor Paralimpice a fost aprinsă în Trafalgar Square

Suferă de paralizie cerebrală infantilă, însă această deficienţă n-a împiedicat-o să încheie proba feminină de powerlifting de la Beijing pe locul nouă, performanţă pe care ţine cu tot dinadinsul s-o dovedească şi în concursul din 3 septembrie, de la Londra. Mai ales că, pe 29 august, va fi port-drapelul Republicii Moldova la festivitatea de inaugurare a Jocurilor Paralimpice.

SLABE ŞANSE PENTRU MEDALII

„Avem concurenţă puternică din partea sportivilor din Egipt, Iran, Rusia şi China. Sunt şanse reale la locurile opt-nouă la proba feminină şi undeva şase-opt pentru Ştefan. Medalii nu vom obţine, este ireal pentru condiţiile în care ne antrenăm. Deocamdată, scopul a fost să ne calificăm", este pronosticul lui Dumitru Prodan, antrenorul celor doi paralimpici.

Olimpicii moldoveni de la Londra au fost premiați azi, la Guvern. Vezi GALERIA FOTO!

„După accident, părinţii mei au căzut în deznădejde. Vreau să-i bucur, să fie mândri de mine", afirmă Ştefan Roşca. Totuşi, dacă după evoluţia de la Londra nu va reuşi să atragă sponsori pentru amenajarea unei săli de antrenament pentru sportivii cu deficienţe, el vrea să plece în străinătate, unde condiţiile de pregătire sunt mai bune.

ACELEAŞI PREMII CA ŞI LA OLIMPICI

Sportivii cu dizabilităţi, care au ajuns deja în satul olimpic de pe Tamisa, locuiesc în aceleaşi apartamente ca şi participanţii la Olimpiadă. Delegaţia ţării noastre este formată din cei doi halterofili şi antrenorul lor, un medic şi doi reprezentanţi ai Comitetului Naţional Paralimpic. Guvernul a alocat 350.000 de lei pentru procurarea echipamentului sportiv şi a costumelor de gală, pentru biletele de avion şi diurne. Totodată, dacă se vor încadra pe unul dintre primele 12 locuri la probele din competiţie, ei vor primi aceleaşi bonusuri din bugetul de stat ca şi performerii moldoveni de la Jocurile Olimpice.

SUSŢINUŢI DE CRISTINA IOVU

Deşi s-au antrenat în condiţii precare, cei doi paralimpici au fost susţinuţi moral de medaliaţii cu bronz de la Olimpiadă. „Cristina Iovu a stat cu noi la exerciţii şi a insistat ca până la proba propriu-zisă să nu gândim negativ", spune Ştefan Roşca.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md