Ruina castelului în care hortyiştii au omorât 87 de români şi şase evrei. „Peste 50 de ani nu va mai şti nimeni ce s-a întâmplat la Treznea“

Ruina castelului în care hortyiştii au omorât 87 de români şi şase evrei. „Peste 50 de ani nu va mai şti nimeni ce s-a întâmplat la Treznea“

Castelul a aparţinut responsabilului moral al masacrului din 9 septembrie 1940 FOTO Andreea Vilcovschi

La aproape opt decenii de la cumplitele evenimente de la Treznea, când trupele hortyiste au măcelărit 87 de români şi şase evrei din sat, castelul grofului care ar fi comandat masacrul a ajuns o ruină.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ignorat de autorităţi şi detestat de localnici, Castelul Bay din Treznea este în colaps. Timpul, intemperiile, dar şi sătenii care vor să uite durerea, au făcut ca din imobilul impunător de odinioară să nu rămână decât zidurile dărăpănate.

În încercarea de a salva, măcar în al doisprezecelea ceas, acest monument istoric, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj ameninţă autorităţile locale cu plângere penală. "Primăria Treznea, în calitate de proprietar al imobilului, este obligată să se ocupe de conservarea monumentului, iar Direcţia de Cultură are posibilitatea de a face o plângere penală primarului pentru distrugere de monumente istorice. Totuşi, un astfel de demers nu ar rezolva problema monumentului", a precizat Doina Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură.

Propunere Direcţia pentru Cultură: includerea în circuit turistic

În 1990 castelul era funcţional, însă a fost lăsat în paragină din dorinţa de a-l face să dispară de pe faţa pământului şi, odată cu el, să dispară orice urmă care aminteşte localnicilor despre masacrul din 1940. "Chiar dacă Castelul Bay ne aduce aminte de drama trăită de această comunitate, el ar merita să fie restaurat şi pus într-un posibil circuit pentru că peste 50-100 de ani nimeni nu va mai şti ce s-a întâmplat la Treznea, dacă acest imobil nu va fi pus într-un circuit turistic", a adăugat Cociş.

Potrivit spuselor sale, Primăria Treznea a solicitat în două rânduri declasarea, care să permită demolarea castelului şi construirea unui spaţiu de utilitate publică pe amplasament. Ministerul Culturii a refuzat de fiecare dată cererea autorităţilor, ceea ce înseamnă că demolarea nu poate fi făcută.

Fiind cuprins în lista monumentelor istorice, orice fel de intervenţie de face în condiţii speciale. Direcţia pentru Cultură a făcut adrese către administraţia locală din comuna Treznea pentru a le aduce la cunoştinţă că pot accesa fonduri europene pentru reabilitarea castelului, dar nu a primit niciun răspuns.

Soarta castelului, decisă în şedinţă publică

În replică, edilul proaspăt ales, Cristian Oros, susţine că fiind vorba despre un subiect delicat pentru comunitate, nu poate luat nicio decizie fără o consultare prealabilă a cetăţenilor. "Vom face o şedinţă publică, probabil prin septembrie, pentru a lua o decizie vizavi de soarta castelului. Imobilul este o pată neagră pentru comunitate, o rană ce nu s-a închis încă, prin urmare este puţin probabil ca oamenii să se pronunţe pentru reabilitarea acestuia", ne-a declarat primarul. Chiar şi în eventualitatea unui răspuns pozitiv, Oros susţine că Primăria Treznea nu dispune de fondurile necesare pentru a asigura partea de cofinanţare.

Finanţarea europeană este accesibilă până în noiembrie

Ovidiu Ghiurco, directorul Biroului Judeţean al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, ne-a declarat că restaurarea Castelului Bay ar putea fi realizată prin POR 2014-2020, Prioritatea de investiţii 5.1. - Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. "Apelul de proiecte a fost deschis în 25 mai şi se va încheia în 25 noiembrie, valoarea maximă a proiectului fiind de 5 milioane de euro", a explicat Ghiurco. În ceea ce priveşte rata de cofinanţare din partea Uniunii Europene, aceasta este de 85 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile.

În plus, pentru ca proiectul să fie considerat eligibil, obiectivul de patrimoniul trebuie să fie redat publicului vizitator după realizarea investiţiei.
 

Construcţie unică în România

Construit în secolul al XIX-lea chiar în centrul localităţii Treznea, castelul are în componenţă două corpuri principale, legate între ele de o reproducere a celebrei “Punţi a suspinelor” din Veneţia, unică în România. Imobilul a aparţinut familiei nobilului maghiar Bay Ferenc, care a locuit acolo până în 1944. Ulterior, castelul a devenit sediul CAP-ului din sat, pentru ca după 1990, spaţiul să fie abandonat.

Vă mai recomandăm:

Savorile bucatelor romane, redescoperite la Porolissum Fest 2016. Programul complet al festivalului de reconstituire istorică

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: