Siuaţie aberantă la Vaslui: satul în care oamenii mor de sete lângă un puţ plin cu apă. „Nu am apă de trei săptămâni, stau şi mă uit la puţul de lângă curtea mea“
0Situaţie incredibilă în localitatea vasluiană Şuletea unde localnicii cară apă cu găleata de la sute de metri distanţă sau primesc apă cu porţia adusă de cisterna pompierilor, în timp ce reţeua publică rugineşte. Absurdul situaţiei e dat de aleşii satului care se opun să dea în folosinţă un puţ proaspăt forat
Seceta face ravagii în cel mai sărac judeţ al ţării, în Vaslui, după lunile în care nu a plouat. Culturile sunt compromise după atâta arşiţă şi agricultorii privesc disperaţi cum munca de peste an se duce de râpă. Imaşele sunt şi ele pârjolite de soare şi animalele nu mai au hrană. Izvoarele au secat şi lipsa apei a ajuns o problemă serioasă în toate satele vasluiene.
Comuna Şuletea, situată la aproximativ 35 de km de cel mai apropiat oraş, de Bârlad, are o situaţie specială. E una din puţinele localităţi rurale vasluiene care are reţea publică de alimentare cu apă şi gospodarii satului se laudă că au condiţii ca la oraş. De aproape o lună nu mai curge apă la robinete pentru că, din cele două surse de apă existente până de curând, una a secat şi izvorul e plin de nisip, cealaltă sursă mai are apă dar nu este potabilă, potrivit analizelor făcute în laboratorul direcţiei de Sănătate Publică Vaslui. În ambele cazuri e vorba despre izvoare de suprafaţă, forate la numai 20 metri adâncime.
Absurdul situaţiei e cu totul altul. În urma unor prospecţiuni făcute de firme de specialitate, autorităţile locale au identificat în amonte de sat o sursă de apă (în vârful unui deal, satul fiind înşirat în vale). A fost forat un izvor la adâncime de 200 de metri şi în orice moment poate fi exploatat şi chinul şi revolta sătenilor să ia sfârşit. Însă, sunt consilieri locali care nu vor în ruptul capului să-şi de-a acceptul.
Lucrarea de forare a noului puţ a fost făcută cu avizul Consiliului Local Şuletea. Pe 25 mai 2015, aleşii satului din toate formaţiunile politice (PSD, PNL şi PC) au votat în unanimitate forarea acestui puţ. Lucrarea a fost teminată, apa are debit suficient de mare cât să acopere necesarul satului Şuletea (unde trăiesc aproximativ 1.000 de oameni), testele de analiză a apei sunt în lucru. Însă, nu poate fi pus în exploatare noul izvor pentru că opoziţia politică, respectiv consilierii social-democraţi refuză să voteze suplimentarea de buget pentru achitarea lucrării de forare a puţului.
Puţ forat pe proprietate privată
“Costurile de alimentare cu apă erau uriaşe din sursele vechi, fiind forate într-o vale. 70.000 lei anual plăteam numai pentru energia electrică consumată ca să pompăm apa. Din noul puţ scoatem o cisternă de 3 tone la 40 de minute şi, fiind în deal, nu mai cheltuim cu pomparea apei. Garantez că totul este legal şi îmi asum orice răspundere dacă organele abilitate vor constata contrariul”, a explicat primarul PC al comunei, Ciprian Tamaş.
Viceprimarul Gigel Dragnea, preşedintenete PSD Şuletea, şi consilierul Alin Druţu (PNL) se opun vehement proiectului, fiind cele mai sonore voci. Cei doi susţin că au fost de acord cu investiţia pentru eficientizarea costurilor reţelei publice de apă. Îi nemulţumeşte faptul că, iniţial, puţul trebuia forat în alt loc. “Noul puţ e forat pe proprietate privată, e afacerea primarului şi a prietenilor lui. Am fost de acord cu investiţia, dar pe locul indicat iniţal. A mutat puţul cu un metru pentru a nu fi pe domeniul public. Consider că e o ilegalitate ce s-a făcut. Intenţionat a oprit hidroforul la sursele vechi de alimentare, vrea să ne forţeze mâna să votăm suplimentarea bugetului pentru proiectul lui. Să decolmateze sursa veche şi dacă nu se găseşte apă, suntem de acor”, a susţinut Alin Druţu în şedinţa extraordinară a CL Şuletea din 12 august.
Potrivit explicaţiilor date de susţinătorii proiectului, locul forării a fost modiciat la sugestia experţilor în domeniu. Firma care a forat puţul a stabilit că pentru forarea în punctual iniţal mai trebuia alocată suma de 78.000 lei: 48.000 lei pentru racordare (fiind distanţa mare până la reţea) şi 30.000 lei pentru grupul de pompare. În plus, fiind în zonă inundabilă, riscul de a nu obţine avize de la Apele Române şi Agenţia de Mediu era prea mare.
Astfel, de comun acord cu primarul Tamaş, experţii au identificat un nou punct de forare tot pe domeniul public (o parcelă de 100 mp), lângă un teren care a aparţinut fostului IAS, teren aflat acum în proprietatea SC Agroindustriala Bucium Iaşi. Pe fostul teren al IAS se află şi baznul de 50 de tone folosit cândva la alimentarea fermei. Ciprian Tamaş a propus consilierilor două variante pentru a reduce din cheltuieli şi pentru a da drumul la apă cât mai repde: să închirieze bazinul de 50 de tone pe 25 de ani şi, în schimb, Agroindustriala Bucium să fie scutită la plata impozitelor locale, ori Primăria Şuletea să cumpere bazinul.
Fără apă de trei săptămâni
Variantele expuse nu sunt admise de nicio culoare de consilierii partidului “roşu” şi pentru a împiedica reacordarea puţului la reţeaua public de apă boicotează şedinţele CL, fie prin neacordarea votului, fie prin absenţă, ori părăsirea sălii de şedinţă înainte de a fi supuse proiectele la vot.
“Nu am apă de trei săptămâni şi stau şi mă uit la puţul forat lângă curtea mea. Car apă cu găleata de la puţ”, a spus o săteancă.
Şuleştenii, deşi au robinete în casă şi grădină, cară apă cu găleata de la puţinele fântâni din sat, ori aşteaptă să vină cisterna pompierilor care aduce apă o dată în zi pentru adăpatul animalelor.
Conştienţi de criza prin care trec sătenii, în sat au apărut cupărători de animale vii. Primarul spune că se oferă 3,5-4 lei/kg în viu şi unii oameni au accpetat preţul, forţaţi de împrejurări.
Edilul de Şuletea a cerut sprijinul Prefecturii Vaslui şi Consiliului Judeţean Vaslui. “I-am invitat de mai multe ori să intervină, să se deplaseze la faţa locului. Nu am primit niciun răspuns şi nici nu au dat curs invitaţiei noastre”, susţine Tamaş.
Internautul Tamaş
Primarul Ciprian Tamaş a ajuns să fie cunoscut în toată ţara după ce în decembrie 2014, când tot judeţul era blocat de nămeţi, a reuşit să deszăpezească comuna în trei zile, cu forţe proprii. A stat non-stop cu utilajele în camp, a muncit cot la cot cu muncitorii şi a ţinut comunitatea la curent cu starea drumurilor, postând tot timpul pe internet mesaje.
Contul personal de Facebook l-a transformat în adevărat portal al satului. Pe contul de socializare anunţă tot ce se face în comună, postează ordinea de zi a şedinţelor CL, de la serbările satului, de la deszăpezire, reparaţii drumuri etc.
Tamaş (35 de ani) este la primul mandate ca primar şi oamenii au constat cât de gospodar este încă din 2012, după preluarea mandatului. Drumul spre cimitirul satului trecea peste o râpă adâncă pestecare era un podeţ din lemn. Convoaiele funerare se opreau la malul râpei, treceau mortul pe umeri, apoi căruţa sau carul cu boi, apoi cortegiul. Edilul, sătul să aştepte fonduri europene şi banii de la CJ, a urmărit pe internet când Armata a scos la casare pontoane, a făcut rezervări, a închiriat TIR-uri cu care le-a transportat şi un ponton l-a transformat în pod, folosind mâna de lucru proprie.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
