Ce ascunde cea mai frumoasă peşteră din România. Galeria Vălurilor de Cristal, locul de poveste puţin cunoscut turistic

Ce ascunde cea mai frumoasă peşteră din România. Galeria Vălurilor de Cristal, locul de poveste puţin cunoscut turistic

Peştera Bulba de la Baia de Aramă (Mehedinţi) FOTO ponoarele.ro

Una dintre cele mai frumoase peşteri de pe cuprinsul României se găseşte în judeţul Mehedinţi. Puţin cunoscută, Peştera Bulba se află şi în clasamentul celor mai mari astfel de formaţiuni de pe teritoriul ţării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peştera Bulba este încadrată în categoria peşterilor mari ale ţării, ocupând locul al 15-lea în acest clasament. Se găseşte la o altitudine de 325 de metri, la nivelul talvegului văii pârâului Bulba, în baza versantului drept al văii omonime pe DJ 670, la ieşirea din Baia de Aramă către comuna Ponoarele.

Cunoscută şi sub numele de Peştera Mare sau Peştera de la Baia de Aramă, minunea naturală se întinde de fapt sub teritoriul comunei Ponoarele, sub dealurile Brăzişori şi Cornet, pe o distanţă de 5.160 de metri lungime, fiind cotată ca una dintre peşterile mari ale ţării. 

Se ajunge relativ uşor din Baia de Aramă, urmând spre vest drumul ce duce la Ponoare. Intrarea în peşteră se află la circa 3 kilometri de centrul localităţii Baia de Aramă. La 1 kilometru de la ieşirea din oraş există o bifurcaţie - spre dreapta un drum forestier care urcă pe Valea Bulbe, iar la stânga drumul asfaltat spre Ponoare. Încă 1 kilometru pe Valea Bulbei şi se ajunge la gura peşterii, destul de impunătoare, din care curge pârâul.

Intrarea prezintă mai multe dificultăţi, fiind o peşteră încă activă, prin care curge firul apelor venite din cele două zătoane.

Peştera este foarte frumoasă, cu numeroase forme de eroziune-coroziune (mai ales pe galeria activă) şi concreţiuni (pe Galeria Valurilor de Cristal). În plus, este parte integrantă, din punct de vedere al conexiunii hidrogeologice, a sistemului hidrocarstic care include zona Ponoare. Peştera este încadrată în categoria A, în care se regăsesc peşterile de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional.

Galerii de mare frumuseţe

Peştera este structurată în trei etaje. Primul etaj, cel activ, care constituie traseul principal, are o lungime de 950 de metri. Etajul al doilea, numit etajul subfosil, în care apele ajung numai în perioada când lacul este plin, are 1.200 de metri şi cuprinde galerii de mare frumuseţe, cum este Galeria cu Anastomoze. Diferenţa de nivel dintre cele trei etaje este de 20-25 metri, iar accesul în galeriile superioare se face printr-un loc numit Balconul. De aici porneşte una din cele mai frumoase galerii ale peşterii, lungă de aproape 1 kilometru şi care poartă numele de Galeria Vălurilor de Cristal.

“De tavane atârnă, de o parte şi de alta, lame de înălţime variabilă, unele monocrome, gălbui, roşcate sau alburii, altele învrâstate, cu dungi, cu benzi, unele mai late, altele mai înguste, ce merg paralele cu tavanul şi cu marginea inferioară a Vălului, ca splendide fote maramureşene în care domină nuanţele de roşu, galben şi brun. Aceste ciudate dungi nu evidenţiază decât momente de încărcare a soluţiei ce s-a prelins cu diverşi oxizi de fier”, spun autorii lucrării “Peştera Bulba”, Cristian Lascu şi Marcian Bleahu.

Văluri cu forme de bucle

Unele văluri sunt simple şi liniare, ca nişte dungi drepte atârnând de tavan, dar altele au forme de bucle şi de falduri formate din piatră.

“Ele sunt încreţite ca şi cum ar fi fost lucrate cu multă migală de un meşter priceput. Această galerie îţi lasă impresia că ai intrat într-un veritabil palat în care artistul a făcut risipă de podoabe”, descriu Galeria Vălurilor de Cristal, Cornel Boteanu şi Dumitru Borloveanu în lucrarea”Ponoarele”.

Însumând peste 4.860 de metri de galerii, peştera se caracterizează prin armonie. având o personalitate distinctă în carstul românesc. Ea poate fi vizitată numai când apele Bulbei seacă şi permit intrarea şi depăşirea celor două sifoane.

Citeşte şi:

O minune puţin cunoscută – Peştera Topolniţa a doua ca lungime din România

Cum au apărut formele ciudate de clopote sau aripi uriaşe împietrite în peştera de la Podul lui Dumnezeu, din Ponoarele

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: