Nehotărârea guvernanţilor, pacostea funcţionarilor. Angajaţii Camerelor Agricole aşteaptă bugetarea de 5 luni de zile, pentru a-şi primi salariile

Reprezentanţii OJCA spun că guvernul trebuie să se implice rapid pentru reorganizarea Camerei Agricole

În lipsa unei rectificări de buget, angajaţii Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă (OJCA) care ar trebui să devină Camere Agricole, rabdă de foame. În Dâmboviţa, 23 de angajaţi aşteaptă să îşi primească salariile de cinci luni. Cei mai mulţi au primit înştiinţări de plată de la bănci. Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă care vor deveni Camere Agricole, au fost trecute de la Ministerul Agriculturii, la Consiliile Judeţene.

Reprezentanţii OJCA spun că guvernul trebuie să se implice rapid pentru reorganizarea Camerei Agricole. Paşii făcuţi în ultimii ani au fost greşiţi, în sensul că această instituţie, care ar trebui să-i sprijine pe micii producători, a fost dată în structura Consiliilor Judeţene, dar finanţarea vine de la Ministerul Agriculturii, ceea ce nu este deloc bine. 

„Momentan, Camera Agricol funcţionează pe Hotărârea de Guvern 1609, din 2009, în urma acelui transfer de la Camera Agricolă către Consiliul Judeţean. Problema cea mai mare a salariaţilor, cea financiară, vine din faptul că în martie, trebuia să apară acele Camere Agricole alese de fermieri şi baza tehnică trecea în subordinea acestor ONG-uri. Actul normativ a fost retrimis în parlament, s-au făcut modificări şi a apărut în luna iunie, urmând ca în 90 de zile să se facă alegeri pentru Camerele Agricole. Actualele Camere Agricole, foste Oficii Judeţene de Consultanţă, au avut bugetare doar până în martie când se aplica legea. Pentru că nu s-a mai aplicat, salariaţii nu şi-au mai luat lefurile”, a declarat Ion Oprea, directorul Camerei Agricole Dâmboviţa.

Toţi cei 23 de angajaţi, de cinci luni fără lefuri

„La Dâmboviţa mai sunt 23 de salariaţi. Din păcate sunt probleme pentru că toţi mai au credite sau diferite rate de achitat. Îmi vin o grămadă de hârtii de la bănci prin care mi se solicită să îi ajut să recupereze din datorii. Se descurcă destul de greu. Sunt şi oameni care nu aveau altă sursă de venit decât salariul. Sperăm ca în cel mai scurt timp posibil să se rezolve această situaţie”,  a mai spus Oprea.

În situaţia nedorită de a fi executată de bancă, este şi doamna Georgeta.

„Stau cu facturile pitite prin genţi. S-au făcut popriri pe conturi. Nici adeverinţe pentru boală nu putem lua. Noi tot aşteptăm rectificarea bugetară pentru a ne lua salariile. Se aude că la 30 iulie se va rezolva problema”, ne-a spus ea.

Camerele agricole sunt organizaţii neguvernamentale deschise, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, cu statut de utilitate publică dobândit în condiţiile prezentei legi. Camerele agricole sunt organizate şi funcţionează în fiecare judeţ, având sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.  La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti poate funcţiona o singură cameră agricolă iar Camerele agricole judeţene pot înfiinţa camere agricole locale, fără personalitate juridică. În acelaşi timp Camera agricolă naţională poate înfiinţa camere agricole regionale, cu personalitate juridică.

Despre Comitetul de Iniţiativă

Recolta.eu scrie că la nivel judeţean, prin ordin al prefectului, se constituie comitetul judeţean de iniţiativă, format din maximum 11 membri, din care fac parte: un reprezentant desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la nivel teritorial; un reprezentant al consiliului judeţean; un reprezentant al instituţiei prefectului; 7 reprezentanţi propuşi de formele asociative din domeniile agricultură şi conexe; un reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România. În situaţia în care se înregistrează mai mult de 7 nominalizări din partea formelor asociative din domeniile agricultură şi conexe, desemnarea membrilor se face prin tragere la sorţi, de către o comisie numită de prefect.

Comitetele judeţene de iniţiativă îşi încep activitatea în termen de 3 zile de la data înfiinţării.

În prima şedinţă a comitetului judeţean de iniţiativă membrii acestuia îşi vor alege preşedintele prin vot secret. Comitetul judeţean de iniţiativă se întruneşte în şedinţe ordinare, la convocarea preşedintelui, ori de câte ori este nevoie. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor comitetului judeţean de iniţiativă. În prima şedinţă îşi desemnează preşedintele. 

Unde se organizeaza alegerile

Secţia de votare se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinătoare colegiilor judeţene. Fiecare secţie de votare are arondaţi un număr de electori care va fi stabilit la nivelul fiecărui judeţ de către comitetul judeţean de iniţiativă, în baza listelor cu membrii camerelor agricole judeţene. La propunerea comitetului judeţean de iniţiativă, prin ordin al prefectului, vor fi stabilite numărul şi locul secţiilor de votare. Responsabil de amenajarea secţiei de votare este primarul. Comitetul Naţional de Iniţiativă şi comitetele judeţene de iniţiativă ale camerelor agricole vor organiza primele alegeri pentru constituirea camerelor agricole în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Directorii camerelor agricole judeţene vor fi desemnaţi din rândul personalului angajat.

Rolul Camerelor Agricole Judeţene

Camerele agricole judeţene au următoarele atribuţii: oferă asistenţă tehnică şi consiliere producătorilor agricoli în vederea absorbţiei fondurilor europene; organizează activităţi de popularizare şi asistenţă tehnică de specialitate prin înfiinţarea de loturi demonstrative, demonstraţii practice, târguri, expoziţii, festivaluri, seminare, simpozioane, dezbateri şi mese rotunde; asigură asistenţă tehnică de specialitate, economică şi managerială persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile agricole şi conexe în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor în scopul eficientizării activităţilor la nivel de fermă; realizează activităţi de formare profesională continuă în domeniul agricol şi conexe, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ţinând cont de nevoile şi oportunităţile existente; colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cercetare agricolă în scopul realizării transferului tehnologic şi diseminarea rezultatelor cercetării aplicative în agricultură prin elaborarea şi distribuirea gratuită de tehnologii de cultură şi de creşterea animalelor, materiale de specialitate, proiecte-model, altele. Mai mult camerele realizează fluxul informaţional către fermieri prin materiale audio-vizuale, emisiuni radio-TV, editarea, multiplicarea şi distribuirea de materiale informative, reviste, cărţi, broşuri, pliante, tehnologii de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, proiecte tehnico-economice şi alte materiale de specialitate; îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor legale şi statutului-cadru.

Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se asigură din:

a)cotizaţii ale membrilor camerelor agricole;

b)dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;

c)dividendele societăţilor comerciale înfiinţate în condiţiile art. 3;

d)veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 19, precum şi din alte activităţi economice directe;

e)donaţii şi/sau sponsorizări;

f)comisioane;

g)prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contra cost;

h)alte venituri prevăzute de lege.