Doi producători, atestaţi în premieră la Dâmboviţa să vândă produse tradiţionale româneşti. Secretul reţetelor din bunici

Doi producători, atestaţi în premieră la Dâmboviţa să vândă produse tradiţionale româneşti. Secretul reţetelor din bunici

În agricultura ecologică a judeţului Dâmboviţa sunt înscrişi 21 de producători, 16 apicultori, 4 procesatori şi 4 comercianţi

Dâmboviţa a intrat în rândul judeţelor care au produse tradiţionale româneşti. Doi procesatori din judeţ şi-au atestat marfa la Ministerul Agriculturii, iar acum pot vinde sub mult dorita etichetă de „produse tradiţionale”, ceea ce le garantează clienţilor că achiziţionează bunutăţi preparate ca pe vremea bunicilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vorbim de muşchiuleţ de porc, jumări de porc, muşchi zvântat, caşcaval afumat, caşcaval dospit, brânză de burduf.  
 
Unul dintre cei doi producători atestaţi de Ministerul Agriculturii se numeşte Elena Duţescu. Ea lucrează în industria cărnii de 40 de ani. 
 
„Întotdeauna mi-a plăcut să păstreze reţetele şi produsele aşa cum le făceau părinţii noştri altădată, chiar dacă tehnologia a vansat şi zi de zi apar utilaje noi şi reţete noi, mi-au plăcut cele tradiţionale. Ca produse atestate am muşchiuleţul Montana, muşchiul file, piept, jumări şi pastramă haiducească. Am atestat şi jumări, pentru că în urmă cu ani de zile erau considerate reziduurile porcului, iar acum au devenit delicatese. Produsele tradiţionale pe care le fac eu le vând 99% în magazinele mele”, spune Elena Duţescu, adminsitrator al fabricii pentru preparate din carne Imdia Srl.
 
 
Avand în proprietate o fabrică de preparate din carne la standarde UE, cu o capacitate de prelucrare de 12 tone pe zi, SC Imdia SRL este singurul producator de preparate din carne la standarde UE de pe raza judeţului Dâmboviţa.
 
A fost creată marca înregistrată Grandi Gusti - o marcă de familie, brand sub care sunt produse şi comercializate o gama largă de produse: salamuri (crud-uscate şi fiert-afumate), cârnaţi, crenwursti, parizer, şunci, specialităţi, afumături, produse de sezon, preparate proaspete. Fabrica este acreditată pentru schimburi intracomunitare. 
 
Cum s-au născut produsele tradiţionale
 
„Lucrez de 40 de ani numai în industria cărnii. Întotdeauna mi-a plăcut să păstreze reţetele şi produsele aşa cum le făceau părinţii noştri altădată, chiar dacă tehnologia a vansat şi zi de zi apar utilaje noi şi reţete noi, mi-au plăcut cele tradiţionale. Ca produse atestate am muşchiuleţul Montana, muşchiul file, piept, jumări şi pastramă haiducească. Am atestat şi jumări, pentru că în urmă cu ani de zile erau considerate reziduurile porcului, iar acum au devenit delicatese”, spune Elena Duţescu.
 
FOTO: Elena Duţescu
 
Produsele tradiţionale pe care le produce fabrica din Târgovişte se vând în prorporţie de 99% în magazinele deţinute de grup.  „În mod normal sunt mai scumpe decât produsele obişnuite, dar eu le vând cu preţ de producător. Dacă le distribuim altcuiva, el îşi pune un adaos mare şi atunci preţul creşte foarte mult şi nu multă lume poate cumpăra aşa ceva. Ăsta şi motivul pentru care nu dau la alţi distribuitori. Eu mi-aş dori să fac treaba asta dacă ar exista o înţelegere pe un preţ decent. Oamenii s-au obişnuit cu produsele mele şi le vând foarte bine. Ştiu unde se află raionul cu produsele tradiţionale şi ştiu ce cumpără. Au şi posibilitatea de a gusta şi ăsta e un lucru foarte bun, pentru că gustând îţi dai altfel seama de calitatea produsului”, spune proprietara celor cinci mărci de produse tradiţionale.
 
Materia primă din care sunt realizate delicioasele preparate vine din Belgia sau Germania. România creşte din ce în ce mai puţini porci.
 
„Toată lumea mă întreabă în perioada asta de ce cumpăr din afară carne. Nu este mai bună carnea lor nici la preţ şi nici calitativ, dar noi am ajuns foarte rău. Am ajuns piaţa lor de desfacere. Anul trecut, de exemplu, românii nu au mai crescut porci şi numărul animalelor a fost în continuă scădere, încât nu am avut de Crăciun ce să sacrificăm. Şi grăunţe au fost, slavă Domnului, şi anul trecut şi acum sunt. Anul acesta ţăranii au crescut mulţi porci, dar a venit pacostea asta de pestă porcină pe capul nostru”, explică Elena Duţescu. 
 


 
Procesul de obţinere şi atestare a unui produs tradiţional este destul de anevoios şi depinde de reţeta folosită. ”Depinde de cum respecţi reţeta. De asemenea, îţi trebuie un spaţiu minim de producţie şi neapărat acea afumătoare clasică, unde să faci fum din lemne. Eu am făcut-o din cărămidă refractară din cuptoare. Părinţii şi bunicii noştri ţineau carnea la saramură şi apoi le puneau în locuri răcoroase. Ei tăiau porcul înainte de Crăciun şi îl preparau după Anul Nou, timp în care carnea avea destul timp să îşi ia sare, să se conserve şi în momentul când pregăteau carnea, o afumau. Apoi, pentru că nu erau congelatoare băgau carnea în oale de pământ, cu untură. Făceau şi jumări şi veau carne până la a doua sapă a porumbului. Totul era de durată. Era nevoie de 12-15 zile ca să iasă un preparat bun. Eu aşa fac şi mă ţin de tradiţie. Fac de la o săptămână la alta”, explică patroana Imdia Srl.
 
Produsele tradiţionale marca Imdia Srl pot fi achiziţionate cu preţuri cuprinse între 15 şi 50 de lei.
 
În agricultura ecologică a judeţului Dâmboviţa sunt înscrişi 21 de producători, 16 apicultori, 4 procesatori şi 4 comercianţi.
 
De asemenea, şi agricultura ecologică începe să câştige din ce în ce mai mult teren în judeţul Dâmboviţa, iar o dovadă elocventă în acest sens sunt cei 21 de producători, 16 apicultori, 4 procesatori şi 4 comercianţi care au aderat la acest tip de agricultură unde chimicalele nu au ce căuta.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările