Columna lui Traian, întoarsă pe toate părţile de doi istorici. Proiectul inedit despre monumentul Romei antice

Proiectul „Columna lui Traian – zei şi împăraţi”. FOTO: Vasile Lupaşc

Cel mai impresionant monument triumfal construit vreodată, „Columna din forul lui Traian” (Roma), realizată în marmură de Carara, este una dintre operele cele mai complete pe care ne-a lăsat-o vreodată Antichitatea, sursă prolifică de studiu pentru istorici, arheologi şi artişti.

Columna este, dintotdeauna, unul din monumentele cele mai celebre din Roma. Pentru a arăta publicului ce înseamnă acest monument, şi pentru a explica fiecare ipostază sculptată, istoricul târgoviştean Vasile Lupaşc şi Editura Rhea în colaborare cu istoricul de artă, prof. dr. Leonard Velcescu, laureat al Academiei Române, au creat un proiect din şase episoade filmate. 

Filmările pentru proiectul cultural „Columna lui Traian – zei şi împăraţi” (filmarea şi comentarea scenelor Columnei - copiile păstrate la Muzeul Naţional de Istorie a României), au început anul acesta. 

„Leonard Velcescu a descoperit că în Renaştere, toţi marii  pictori şi sculptori renascentişti îşi făceau ucenicia cu acest moment. Pe columnă se găsesc chiar şi poziţii de luptă perfecte, foarte asemănătoare celor executate în artele marţiale asiatice, elemente de tactică militară, detalii despre modul în care se construia în acea vreme etc. Dorim să mulţumim pe aceasta cale tuturor celor implicaţi în acest proiect, Muzeului Naţional de Istorie a României, doamnei Mădălina Corina Diaconu, lui Silviu Crângeanu (imagine) şi Gabriel Vasilescu (montaj), care au contribuit la realizarea acestui proiect şi la aceste filmări documentare culturale”, spune istoricul Vasile Lupaşc.

Proiectul are un rol bine definit, acela de a studia şi promova acest monument iconografic sculptural antic (inaugurat în forul lui Traian în 113 d.Hr.), monument de mare valoare, atât pentru cultura universală, cât şi pentru istoria şi cultura României. 

Proiectul „Columna lui Traian – zei şi împăraţi”. FOTO: Vasile Lupaşc în discuţie cu prof. dr. Leonard Velcescu

Proiectul „Zei şi Îmăpăraţi” este parte a unui proiect mai larg realizat alături de „Pigna România”, proiect ce cuprinde până acum publicarea a două serii de caiete şcolare şi studenţeşti având ca temă principalele figuri ale istoriei României, un canal de Youtube dedicat marilor momente din evoluţia ţării noastre şi multe alte surprize.

Importanţa columnei şi de ce să o studiem  

Columna este construită între 106 şi 113 d.Hr. de acelaşi arhitect care a realizat şi forul lui Traian - Apolodor din Damasc. Măsoară aproximativ 39,57 metri în înălţime şi nu este numai o cronică figurată a războaielor dintre romani şi daci, dar, după moartea lui Traian (în anul 117 d.Hr.), ea a devenit şi mormântul acestuia. 

În interiorul bazei Columnei, într-o mică încăpere se afla o urnă de aur care conţinea cenuşa împăratului.

Banda sculptată a basoreliefurilor Columnei se desfăşoară în spirală pe o lungime de 200 metri. Lărgimea frizei la bază este de 0,89 metri, sus este de 1,25 metri, înălţimea unui personaj în partea de jos este de 0,60 metri, iar în partea de sus este de 0,90 metri.

„Diferenţa aceasta între sus şi jos este destinată pentru a compensa efectele de perspectivă. Această friză este sculptată pe dale de marmură făcând parte din structura Columnei, unde sunt reprezentate 124 episoade referitoare la războaiele împotriva Dacilor şi se pot număra 2570 de figuri, dintre care 634 de Daci. Traian apare de 58 de ori, iar regele Decebal este reprezentat probabil de cel puţin 8 ori. Friza Columnei lui Traian reprezintă cea mai mare sculptură din toată Antichitatea”, explică prof. dr. Leonard Velcescu.

Din punct de vedere estetic, Columna este înainte de toate o creaţie originală a artei romane de la începutul secolului II după Hr. (în perioada domniei lui Traian), datorită marii sale unităţi compoziţionale şi omogenitatea basoreliefurilor, prin realismul personajelor prezentate şi calitatea narativă a scenelor. 

„Scenele frizei Columnei ne aduc o multitudine de informaţii istorice şi iconografice preţioase despre evenimentele referitoare la războaiele care au avut loc între Romani şi Daci, pe teritoriul Daciei (România de azi), între anii 101-102 şi 105-106 d.Hr., cum ar fi: inaugurarea Podului de la Drobeta (scena XCIX-99 MNIR), vestimentaţia civilă şi militară, elemente iconografice şi iconologice, portrete de personaje istorice: Traian, Hadrian, Apolodor, Decebal etc., reprezentările femeilor şi copiilor Daci, armamentul (atât la Romani cât şi la Daci), armata dacă - ce pare modernizată şi bine echipată, zeităţi romane şi dace, organizarea militară, marina militară romană, diferite tipuri de ambarcaţiuni, prăzi preţioase de război luate de Romani de la Daci: vase de aur şi argint transportate cu ajutorul catârilor etc. După cum vedem, toate aceste lucruri, şi multe altele, sunt reprezentate în scenele Columnei, şi trebuie observate şi studiate”, adaugă laureatul Academiei Române.

Arta sculpturală romană reprezentată a fost studiată şi desenată de cei mai mari artişti ai Renaşterii şi Barocului, precum şi de cei care au făcut parte din curentele artistice care au urmat, datorită calităţii artistice excepţionale, compoziţionale şi portretistice, din perioada artistică de apogeu în timpul domniei lui Traian.

Compoziţiile Columnei Traiane, „Marea Friză a lui Traian”, reprezentările statuare de Daci din Forul lui Traian etc., au servit de modele de studiu şi au influenţat creaţiile marilor pictori şi sculptori, printre care: Jacopo da Bologna, Rafaello Sanzio, Giulio Romano, Michelangelo Buonarroti, Biagio Pupini, Michelangelo Merisi da Caravaggio, Francesco Primaticcio, Nicolas Poussin, Pietro Santi Bartoli, Raffaello Fabretti, Peter Paul Rubens, Jean-François Perrier, Bernini, Edmé Bouchardon, Hubert Robert, Pierre-Henri de Valenciennes, Jacques-Louis David, Eugène Emmanuel Viollet-Le-Duc etc.

Cum au apărut mulajele Columnei la Bucureşti

Mulajele Columnei au ajuns la Bucureşti în iunie 1967, potrivit specialiştilor.  În anii 1934-1939, un merit determinant l-a avut arheologul Emil Panaitescu (1885-1958) - istoric, profesor de istorie antică la Universitatea din Cluj, director al Şcolii Române din Roma (Accademia di Romania la Roma, între anii 1929-1940, pe atunci directorul Şcolii Române din Roma, care a adresat o serie de memorii Academiei, Ministerului Instrucţiunii Publice, Ministerului de Finanţe, Parlamentului, obţinând, în 1939, ca statul român să comande copia Columnei Traiane unor meşteri de la Vatican, sub conducerea lui Francesco Mercatalli. 

La început a fost comandat numai fusul coloanei, pe urmă şi soclul. Lucrările mulajelor s-au efectuat în timp de război, fusul coloanei a fost terminat în 1940, iar soclul, în 1943. 

Copia Columnei a costat statului român suma de 4 milioane de lei şi a fost achitată integral. Realizarea mulajelor a fost supravegheată de Emil Panaitescu, iar calitatea lor a fost verificată de o comisie reprezentată de Guido Galli, directorul tehnic al muzeelor pontificale, Italo Gismondi, arhelog şi arhitect, Giuseppe Lugli, arheolog, Virgil Vătăşianu, istoric de artă, şi Emil Panaitescu, arheolog.

Aceste copii au fost găzduite pentru câţiva ani la Muzeul de Istorie a Partidului Comunist Român (astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român), pentru ca mai apoi, din anul 1972, să fie reamplasate în cadrul noului Muzeu de Istorie a Republicii Socialiste România, astăzi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Reproducerea Columnei este de foarte bună calitate, materialul care a fost întrebuinţat, ciment alb armat amestecat cu praf de marmură, se apropie ca aspect de cel original, iar soclul imită perfect originalul, respectând proporţiile monumentului. 

Toate metopele sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti într-o vastă sală - Lapidarium, special amenajată ca să găzduiască această copie. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

VIDEO Film de animaţie, la Curtea Domnească: O poveste despre Vlad Ţepeş Drăculea

Mândrie de român. Vasile Lupaşc a cucerit 4 medalii de aur la Campionatul Mondial de karate din Italia: „A fost cel mai bun campionat din cariera mea”