De ce devin canalele stradale capcane periculoase pentru şoferi: „E o deficienţă de execuţie. Nu există alt motiv“

De
ce devin canalele stradale capcane periculoase pentru
şoferi: „E o deficienţă de
execuţie. Nu există alt motiv“

FOTO: Oana Şlemco

Străzile din România sunt pline de canale de scurgere a apei, care s-au lăsat sub presiunea traficului şi au devenit gropi. Şoferii care nu reuşesc să le evite, ajung mai des cu maşinile la service sau devin victime ale accidentelor rutiere. Vina nu aparţine doar şoferilor care conduc cu viteză, ci şi constructorilor care nu execută cum trebuie căminele subterane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Străzile şi bulevardele din Suceava s-au umplut de capcane pentru şoferi, mai ales pe prima bandă de circulaţie, unde se află canalele de scurgere a apei. Gurile de canal s-au transformat în gropi adânci, care pun în pericol circulaţia rutieră. Cele mai mari probleme sunt pe bulevardul principal, de la sensul giratoriu din centrul oraşului, până în zona comercială. Gropile nu sunt multe, dar sunt greu de evitat, mai ales dacă şoferii sunt începători sau circulă cu viteză.

Viceprimarul Sucevei, Lucian Harşovschi, a declarat, într-o conferinţă de presă, că operatorul de apă ACET ar fi vinovat că s-au lăsat canalele, pentru că nu le-a curăţat şi apa a băltit la suprafaţă.

Expertul tehnic judiciar, Eugen Girigan, care are o experienţă de peste 30 de ani în ceea ce priveşte construirea şi întreţinerea drumurilor, îl contrazice pe Harşovschi. Girigan a spus că problemele apar atunci când canalele nu sunt executate ca la carte.

„Atunci când capacele se lasă este clar că este o deficienţă de execuţie. Nu există alt motiv. Fie la executarea căminului, fie la executarea ridicării capacului şi prelungirii căminului. Nu există o altă deficienţă decât de execuţie. De exemplu, la drumuri sau la străzile mai late de 4 metri, canalele se fac în două pante, sub forma unui acoperiş, două pante spre lateral. Foarte mulţi constructori, şi vă spun din experienţă, pentru că am avut discuţii şi cu salariaţii mei, dacă, de exemplu, căminul este pe o parte constructorul nu-l pune înclinat după panta de 2% a străzii. Îl pune în plan drept şi apare o diferenţă, la un metru şi ceva, de doi centimetri. La un capăt e mai lăsat, la un capăt mai ridicat. Lucrul acesta s-a întâmplat pe bulevardul George Enescu, din Suceava. Când s-a făcut modernizarea, în urmă cu 4-5 ani, firma a ridicat la cotă, dar n-a ţinut cont să toarne peretele superior al căminului tot în pantă de 2%, ca să vină capacul căminului la nivelul asfaltului. De asta apar denivelări”, a arătat expertul.

 FOTO: Oana Şlemco

Eugen Girigan a mai spus că mai sunt situaţii în care drumarii se apucă să asfalteze şi fac improvizaţii când ajung la canale.

FOTO: Oana Şlemco

„Trebuie ridicat capacul căminului. Corect din punct de vedere tehniologic se face prin turnare de beton de calitate. Sunt constructori, hai să le punem ghilimele, care ridică capacele punând o cărămidă sau două pietre, ceea ce nu este corect. În timpul circulaţiei, la şocuri cedează şi se lasă capacul. Suprafaţa de contact între capacul şi pereţii căminului este mică şi presiunea este mare. Dacă betonul nu este potrivit, atunci se distruge”, a mai arătat Girigan.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: