Sânge şi desfrâu în epoca Renaşterii. Adevăruri cutremurătoare despre controversata familie Borgia

La mai bine de 500 de ani de la existenţa sa, Vaticanul vorbeşte cu greu despre familia papală Borgia. Zeci de manuscrise şi documente din perioada Renaşterii amintesc despre faptul că Borgia era un adevărat clan căzut în păcat. Crime înfiorătoare, relaţii incestuoase şi intrigi, toate se leagă de numele lor.

Originile sângeroasei familii Borgia încep la Valencia, în Spania, acolo unde cardinalul Alfonso Borgia porneşte în drumul său către Roma şi este numit papă al bisericii catolice, sub numele Papa Callixtus al III-lea (1455 – 1458). 

Atras de ascensiunea cardinalului Borgia, nepotul Papei Callixtus al III-lea, Rodrigo Borgia, migrează la rându-i din Spania, în Italia, stabilindu-şi reşedinţa la Roma, în imediata apropiere a Vaticanului. Rodrigo este şi cel care reuşeşte să transforme imaginea familiei Borgia, într-una negativă. Toate poveştile controversate se leagă de numele său şi al celor trei copii pe care i-a avut alături de concubina sa Vanozza de Cattani, o nobilă din Roma renascentistă. Este vorba despre Giovanni, Cesare şi Lucreţia.

Desfrâu în preajma scaunului papal

În anul 1492, cardinalul Rodrigo Borgia este ales papă de către Consorţiul Cardinalilor de la Vatican. Astfel, el devine Papa Alexandru al VI-lea, unul dintre cei mai blamaţi papi din istoria creştinătăţii. Istoricii i-au creionat acestui papă imaginea unui adevărat Casanova, întrucât el cădea în permanenţă în păcat cu vreo nobilă curtezană. Preferata sa era Giulia Farnezze, supranumită în epocă şi „Bella” datorită frumuseţii sale răpitoare.

„Bella” Farnezze reuşeşte să devină amanta oficială a Papei Alexandru al XVI-lea, iar multe dintre deciziile pe care acesta le lua în plan politic şi diplomatic erau insuflate de curtezana sa. 

Exagerata atenţie acordată ibovnicelor nobile din Roma renascentistă nu era însă singurul păcat al lui Rodrigo Borgia. Acesta a fost descris drept vanitos, obsedat de putere şi extrem de corupt.

De asemenea, organiza în incinta palatului papal din Vatican adevărate orgii, plătite din banii bisericii. Acţiunile sau au atras nenumărate critici din partea familiilor nobiliare italiene, precum Medici sau Sforza, cu care Papa Alexandru al VI-lea s-au aflat într-un permanent conflict. Pentru a-i determina pe nobili să închidă ochii la fărădelegile comise în numele Domnului, Rodrigo Borgia a comandat crime, tâlhării şi multe alte fapte similare. 

Crime săvârşite din comanda tatălui 

Cel mai mare susţinător al îngrozitoarei politicei dusă de Papa Alexandru al VI-lea împotriva  nobililor inamici a fost fiul său mijlociu Cesare Borgia. Tânăr, educat la cele mai înalte şcoli din Roma, Cesare era un adevărat idol în rândul tinerilor de-o vârstă cu el.

Deşi este ales cardinal de Borgia în Consorţiu, Cesare renunţă pentru a deveni comandant al Armatei Vaticanului, pe care a folosit-o pentru a-i ţine la distanţă pe inamici de tronul papal, pe care se afla tatăl său.

Cesare a fost acuzat în repetate rânduri că l-ar fi ucis pe Giovanni, fratele său mai mare, însă probe în acest sens nu s-au găsit niciodată.

Crima pare însă destul de plauzibilă în contextul în care cei doi se aflau într-o permanentă competiţie pentru comanda Armatelor papale.

Lucreţia, obligată să se căsătorească din interes

Lucreţia Borgia, fiica ce mai mică a Papei Alexandru al VI-lea se înscrie la rându-i în tiparul infam construit în jurul familiei din care provine.

Zeci de scrieri atestă faptul că în ciuda frumuseţii şi a inteligenţei, Lucreţia a fost o desfrânată care ar fi căzut în păcat cu fratele ei Cesare şi alături de care ar fi complotat uciderea lui Giovanni. Totodată, ea a fost considerată şi un scut pentru familie.

Toate acestea în condiţiile în care de fiecare dată când Papa Alexandru al VI-lea dorea încheierea unei alianţe cu familie nobiliare din Italia, el îşi căsătorea fiica.

Aşa a ajuns Lucreţia să fie soţia lui Giovanni Sforza, a bogatul Prinţ Alfonso al Aragonului sau nobilului Alfonso d'Este. 

În ciuda tuturor lucrurilor negative pe care istoria le menţionează despre familia Borgia, trebuie însă amintit şi faptul că nemiloşii ei reprezentanţi erau foarte inteligenţi şi au susţinut activitatea multor artişti din Renaşterea italiană. 

Citiţi şi:

Povestea celor patru români premiaţi cu Nobel, alungaţi cât mai departe de graniţele ţării

Lucrezia Borgia, femeia fatală şi arma ei secretă: inelul cu otravă din care picura în cupele amanţilor