Cea mai mare catedrală construită în România postcomunistă a fost ridicată în Bărăgan. Lucrările au durat 11 ani

Cea mai mare catedrală construită în România postcomunistă a fost ridicată în Bărăgan. Lucrările au durat 11 ani

Catedrala din Slobozia a fost construitî în 11 ani FOTO ESC

Catedrala Episcopală din Slobozia este unul dintre edificiile religioase cele mai impunătoare şi maiestuoase din sud-estul României. Este prima clădire de mari dimensiuni construită după căderea regimului comunist. Lucrările au durat 11 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Clădirea are o înălţime de 37 de metri, are 7.000 de metri pătraţi de pictură realizată în tehnica mozaic de murano, pavimentul este din marmură, iar sfinţirea acesteia s-a făcut de către 12 ierarhi. 
 
Intrarea grandioasă străjuită de pilonii masivi impresionează alături de icoanele realizate în mozaic şi de albul care predomină exteriorul catedralei. 

Construcţia are dimensiuni monumentale: înălţimea 37 m, lungimea 45 m, lăţimea 24 m şi 33 m la abside, suprafaţa totală 850 m2, aceasta fiind prima şi cea mai mare construcţie eclesială din România finalizată după căderea comunismului. 

Aflată în Parcul Tineretului din Slobozia, în anul 1992 i se punea piatra de temelie tinerei Episcopii, eveniment marcat de prezenţa patriarhului Teoctist.
 
Planul măreţului locaş a venit ca o nevoie pentru creştinii de aici, dat fiind faptul că în municipiu erau numai o biserică veche şi o capelă de cimitir. 

În acelaşi timp a fost şi un gest de recunoştinţă pentru voievodul Matei Basarab, datorită căruia Slobozia a existat şi rezistat istoriei. 

Apoi, în anul 2004 este sfinţită şi poartă hramul „Înălţarea Domnului”. Ulterior interiorul a fost pictat în stil neobizantin cu influenţe româneşti.
 
Catedrala din Slobozia FOTO ESC

 

Piatra de temelie, pusă de Patriarhul Teoctist

 
Conform Episcopiei Slobozie şi Călăraşilor, în data de 15 iulie 1992, în oraşul Slobozia se sfinţea locul unei viitoare mari biserici. Punerea pietrei de temelie era făcută de către fericitul patriarh Teoctist, care era şi arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bucureştilor, sub a cărui jurisdicţie se afla atunci Slobozia, în prezenţa preoţilor şi a unui număr mare de credincioşi.
 
Răposatul Patriarh Teoctist a pus piatra de temelie FOTO ESC
 
La vremea respectivă, evenimentul era remarcabil din mai multe motive. Era, în cea mai mare măsură, un lucru inedit pentru mulţi participanţi, pentru că de multă vreme construcţia unei biserici nu mai fusese posibilă în Slobozia. Exista aici doar o fostă mănăstire, transformată în biserică parohială, şi o capelă de cimitir. Acestea erau singurele lăcaşuri de cult unde preoţii săvârşeau serviciile religioase şi unde credincioşii puteau să participe la slujbe. Practic, de când fusese transformată în oraş, mica aşezare care, potrivit tradiţiei îşi datorează existenţa marelui voievod Matei Basarab, nu avea o biserică nouă.
 
Biserica, una dintre cele mai mari construite după căderea comunismului FOTO ESC
 
Semnificativ apoi, punerea pietrei de temelie se făcea de către Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
 

A fost finalizată în 2003

 
Începutul a fost mai greu, dar înfiinţarea Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, cu sediul la Slobozia, la un an după punerea pietrei de temelie, a făcut ca lucrurile să continue în mod firesc. Noua biserică a căpătat destinaţia de catedrală, iar proiectul ei a fost astfel regândit: ca orice catedrală, ea avea să fie şi un simbol al oraşului.
 
Catedrala din Slobozia, o construcţie monumentală FOTO ESC
 
Realizarea ei s-a făcut însă prin eforturi mari: primul episcop al noii episcopii, Preasfinţitul Părinte Nifon (1994-1999), a acordat atenţie construcţiei catedralei, fiind ridicată în timpul arhipăstoririi sale până la nivelul turlelor. Ulterior, Preasfinţitul Părinte Damaschin a continuat şi a finalizat, într-un ritm susţinut, lucrările de construire a acesteia, adăugând şi o serie de funcţionalităţi lăcaşului iniţial, prin amenajarea unui paraclis cu hramul Sfântul Alexandru Romanul, la subsolul catedralei, ce a fost sfinţit la 6 decembrie 2004. Lucrările de construire la Catedrala episcopală Înălţarea Domnului au fost încheiate în anul 2003.
 

7.000 metri pătraţi de pictură

 
Necesitatea funcţionării unui nou lăcaş de cult pentru nevoile credincioşilor din Slobozia a fost motivul care a făcut ca sfinţirea Catedralei episcopale să aibă loc pe data de 25 martie 2004, de sărbătoarea Bunei Vestiri, înainte de începerea lucrărilor de pictură, care au durat mai mulţi ani, dată fiind suprafaţa foarte mare a catedralei (aproximativ 7000 m2 de pictură). Pictura catedralei a fost finalizată în anul 2013, în timpul Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, al treilea episcop al Eparhiei Sloboziei şi Călăraşilor.
 

Sfinţită de 12 ierarhi

 
Sărbătoarea sfinţirii Catedralei Înălţarea Domnului a fost o sărbătoare a Sloboziei şi a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor, ai cărei credincioşi au contribuit permanent la ridicarea ei, dar şi o împlinire deosebită pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română.
 
Biserica a fost sfinţită de 12 ierarhi FOTO ESC
 
 La slujba de sfinţire au participat doisprezece ierarhi în frunte cu vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, care pusese piatra de temelie a sfântului lăcaş, spun reprezentanţii Episcopiei. 

Ierarhii care au venit şi au slujit la Slobozia au fost: Patriarhul României, Preafericitul Teoctist († 2007), Înaltpreasfinţitul Părinte Daniel, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Ilarion, mitropolitul Durostorului (Bulgaria), Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei, Preasfinţitul Părinte Gherasim, episcopul Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Epifanie, episcopul Buzăului şi Vrancei, Preasfinţitul Părinte Calinic, episcopul Argeşului şi Muscelului, Preasfinţitul Părinte Casian, episcopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Visarion Răşinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăoanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului şi Preasfinţitul Părinte Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Huşilor.
 
Catedrala din Slobozia FOTO ESC 

Sfinte moaşte, aduse în Bărăgan

 
Numărul mare de credincioşi care a venit atunci pentru a participa la slujba de sfinţire s-a putut bucura şi de binecuvântarea sfinţilor ale căror sfinte moaşte au fost aduse pentru închinare, prin grija Preasfinţitului Părinte Damaschin, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, din eparhiile vecine: de la Galaţi, prin bunăvoinţa Preasfinţitului Părinte Casian, episcopul Dunării de Jos, au fost aduse moaştele Sfântului Apostol Andrei, din Arhiepiscopia Tomisului fost aduse părticele din moaştele sfinţilor mucenici Zoticos, Atalos, Filipos şi Kamasis de la Niculiţel şi ale sfinţilor Epictet şi Astion de la Halmyris (Dunavăţ), care au rămas ca dar din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie pentru noua catedrală. De asemenea, din Silistra (Bulgaria), din străvechea Mitropolie a Durostorului, Înaltpreasfinţitul Părinte Ilarion a adus moaştele Sfântului Mucenic Dasie, sfânt daco-roman, martirizat aici în secolul al IV-lea.
 
 
Mii de oameni au venit la sfinţirea lăcaşului de cult FOTO ESC
 
Delegaţia oficială a înalţilor ierarhi a sosit de pe data de 24 martie 2004, iar a doua zi, de sărbătoarea Bunei Vestiri, în prezenţa miilor de credincioşi adunaţi, au săvârşit în mod solemn sfinţirea noului lăcaş de cult. În cuvântările ţinute de către Părintele Patriarh Teoctist şi de către ceilalţi ierarhi a fost subliniată importanţa istorică evidentă a acestui eveniment. Un asemenea sobor de ierarhi nu s-a mai adunat pe pământul Bărăganului de la sfinţirea Mănăstirii Slobozia, cu hramul Sfinţii Voievozi, ctitoria lui Matei Basarab (1632-1654). Tradiţia aminteşte că sfinţirea acestei mănăstiri a fost săvârşită de însuşi patriarhul Constantinopolului.
 
 

Culoarea edificiului este albă

 
Proiectul catedralei, în formă de cruce greacă, a fost elaborat de arhitectul Voicu Florea. Impunătorul lăcaş de cult este încadrat într-o zonă cu totul deosebită a oraşului, în principalul parc din Slobozia. În apropierea sa se află monumentul închinat eroilor. Culoarea edificiului este albă, iar pe frontispiciul faţadei se afla, la acel moment, un mozaic cu icoana Înălţării Domnului, hramul catedralei.
 
Slujba de sfinţire FOTO ESC
 
În perioada 2010 – 2013, pridvorul şi frontispiciul catedralei au fost împodobite cu pictură bisericească în tehnica mozaic murano. Au fost realizate o nouă catapeteasmă şi un nou paviment din marmură şi a fost îmbunătăţit sistemul de climatizare. Alături de aceste realizări se adaugă şi schimbarea mobilierului şi a ferestrelor de la sfânta catedrală. De asemenea, a fost construit un lumânărar, care, prin arhitectură şi pictura cu care este împodobit, se integrează armonios în ansamblul catedralei episcopale.
 
În partea de apus, se află clopotniţa, bine proporţionată ca dimensiuni cu catedrala, de unde se poate înainta spre absida altarului pe o frumoasă alee, mărginită cu fântâni arteziene.
 
Mii de credincioşi au fost prezenţi la sfinşirea catedralei FOTO ESC
 
Esplanada lăcaşului este generoasă, aici fiind punctul final al procesiunilor anuale organizate de Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor. Pe lângă sfintele moaşte, primite cu ocazia sfinţirii, catedrala şi-a îmbogăţit relicvariul, aflat în partea dreaptă de la intrare, cu părticele din moaştele Sfinţilor Emilian şi Dasie din Durostor, precum şi ale Sfântului Ierarh Martir Teodosie al II-lea, mitropolitul Moldovei, de la Mănăstirea Brazi. Pictura, realizată în stil neobizantin românesc de către Mihail Fordea, este finalizată.
 
Catedrala a fost sfinţită în anul 2004 FOTO ESC
 
Alături de Mănăstirea Slobozia, ea a devenit un simbol al oraşului, toţi cei care îi trec pragul putând să o admire, dar şi să se închine sfintelor moaşte aduse aici, în ultimii ani, prin bunăvoinţa Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.

„Pentru toate binefacerile primite de la Dumnezeu, în numele tuturor creştinilor ortodocşi din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, ca semn de mulţumire“, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, alături de Permanenţa Consiliului Eparhial, a hotărât în anul 2011 ca sfântul locaş să primească cel de-al doilea hram, Acoperământul Maicii Domnului.
 
Vă mai recomandăm şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările