Presiunea notelor îi dezarmează pe dascăli: „Mă simt ca la biserică. Şcoala a devenit o pomană generală“

Presiunea notelor îi dezarmează pe dascăli: „Mă simt ca la biserică. Şcoala a devenit o pomană generală“

Notele pe care elevii le obţin la examene sunt, în prea multe cazuri, departe de notele de la clasă FOTO: arhiva

Pe de o parte, elevii reclamă decizia de a creşte la 9,50 media de la care se acordă bursa de merit, pe de alta, unii profesori spun că elevul de 10 de astăzi ar fi fost notat şi cu 7 sau 8 cu ani în urmă. De ce vor părinţii şi elevii note mari, de ce le acordă cu generozitate profesorii - a încercat să afle „Adevărul“.

Tema burselor şcolare este departe de a fi clarificată, chiar dacă suntem în perioada în care se întocmesc dosarele pentru bursa aferentă semestrului al II-lea. 

Reprezentanţii şcolilor cer lămuriri suplimentare, o serie de prevederi fiind considerate ambigue şi lăsând locul unor interpretări diferite de la o şcoală la alta. 

Ce se ştie clar, în schimb, este că bursa de merit se acordă elevilor cu medii de cel puţin 9,50 (faţă de intervalul 8,50 – 10 în primul semestru), însă urmează să se clarifice dacă este vorba despre media generală a anului şcolar trecut, sau dacă, aşa cum se întâmplă în cazul elevilor din clasele de început de ciclu (clasa a V-a şi clasa a IX-a), reperul va fi media semestrului I al anului şcolar 2021-2022. 

De asemenea, important este faptul că a crescut cuantumul de la un minim de 100 lei/lună stabilit de Guvern pentru semestrul I (minim care putea fi suplimentat din fonduri locale) şi se acordă, din semestrul al II-lea: 500 lei – bursa de performanţă, 200 lei – bursa de merit, 150 lei – bursa de studiu şi 200 lei – bursa de ajutor social. 

Tocmai această creştere va genera, se tem profesorii, o presiune suplimentară pentru note mari.

„În momentul de faţă nota nu mai reflectă ceea ce ştie copilul“

Sunt şcoli în care clase întregi au mai mult de jumătate dintre elevi beneficiari de burse de merit în primul semestru. Mediile de 10 au curs în anul şcolar trecut, iar perioada petrecută în online le-a fost favorabilă elevilor. Profesorii s-au plâns că nu pot evalua obiectiv, iar primele note obţinute după online le-au dovedit că au dreptate. Elevi notaţi în online cu 10 nu au trecut la primele teste de 8, dezvăluie anumiţi profesori. 

„Copiii au început să vadă bursa ca singura modalitate de a dovedi ce pot. Nu-i mai interesează ce ştiu. Pentru elevii care sunt între 8 şi 9,50, notele se umflă spre 9,50 – 9,60, să nu fie profesorul cel care-i strică media. Sunt foarte multe medii de 10, ceea ce mi se pare anormal. Copiii de 10 reprezintă jumătate din clasă. Din 25 de copii, în clasa copilului meu, şase elevi au 10, iar între 9,50 şi 10, alţi zece elevi. În momentul de faţă nota nu mai reflectă ceea ce ştie copilul“, spune mama unui elev de gimnaziu din Slatina. 

Mai mult, elevii care învaţă zi de zi au ajuns să se-ntrebe de ce să o mai facă, din moment ce şi colegii lor care nu depun la fel de mult efort obţin note la fel de mari. „Nu mai au motivaţie“, mai spune părintele. 

Sunt şcoli de la ţară în care situaţia este cu mult mai gravă, iar diferenţele enorme între notele din gimnaziu şi rezultatele elevilor la Evaluarea Naţională arată fidel acest lucru. Ceea ce face diferenţa între performanţele elevilor din mediul urban şi cele ale colegilor lor din rural poate fi pus, în bună parte, pe seama „sistemului paralelede învăţământ“ pe care îl reprezintă meditaţiile.

„E ca şi cum le-aş lua banii din casă, eu sunt ca un hoţ pentru ei dacă le las copilul corigent“

În mediul rural se pune mult mai pregnant şi problema abandonului şcolar. Sunt sate întregi cu populaţie îmbătrânită, din care tinerii au plecat, iar cei puţini rămaşi îşi trimit copiii la şcoală să înveţe în regim de învăţământ simultan. Aici, spune profesorul Aurel Dascălu, care predă două discipline de examen, Limba Română şi Matematică, în două şcoli de ţară, standardele au tot scăzut. 

„Cu mine s-a întâmplat ceva. Eu eram un profesor destul de exigent. Din cauza pandemiei am lăsat un pic exigenţa în urmă. În primul val al pandemiei ne-au pus să-i trecem pe toţi, a trebuit să trecem pe toată lumea. Aveam elevi cu note mici, cu 2, cu 3, era prăpăd în primul semestru, cred a trebuit să dau patru note mari să-i promovez. A fost un şoc, dar nici nu aveai cum altfel. Au fost elevi pe care nu i-am văzut un semestru şi nu era vina lor“, spune profesorul.

A ajuns să-şi noteze elevii în funcţie de performanţele celui mai bun din clasă. „Poate dau şi note de 10, dar 10 de acum e nota de 7-8 pe care o dădeam acum câţiva ani. Pentru că mă raportez la cel mai bun elev din clasă, care încearcă, săracul, să facă. Am un elev bun care în teste (n. red. – teste standard de antrenament pentru examene) nu reuşeşte să treacă de 7,50. La un singur test s-a dus odată în 8,10, în măsura în care eu săptămânal le dau test. (…) La matematică eu le-am dat şi teste fără grilă, aceleaşi teste, şi se-alege praful, nu se trece de 2,50, 3. Pe ghicite (n. red. – în cazul testului grilă) normal că te ridică. Unii se duc în 4, alţii se duc în 5… Dacă le-ai scos grila, nu mai au ce face, sunt terminaţi. (…). Ştiţi cum? Mă simt ca la biserică. A devenit şcoala o pomană universală. Sunt elevi care nu ştiu să citească şi trebuie să-i treci“, explică profesorul.

Le dă săptămânal, celor din clasa a VIII-a, teste de evaluare şi atunci constată şi elevii cât de mare este prăpastia între ce ar trebui să ştie şi care este, real, nivelul lor. Şi părinţilor li se transmite acest lucru, spune profesorul. 

Semnalul este tras încă din primul an de gimnaziu, când din învăţământul primar vin şi copii care nu ştiu să citească bine şi nu ştiu tabla înmulţirii. Profesorul are acum are un motiv în plus să-i treacă, pentru că cei mai mulţi provin din familii foarte sărace, pentru care bursa socială, care înseamnă din acest semestru 200 lei/lună, nu se mai acordă în caz de corigenţă.

„Am la clasa a V-a, în ambele şcoli în care predau, copii cu probleme sociale mari. N-ar trebui să ia 5 în veci, ar trebui să rămână în clasa a IV-a, dar dacă eu îl las, nu mai ia bursă socială, şi sunt 200 de lei pe lună. Mai are 200 alocaţie şi oamenii ăia trăiesc cu banii ăştia. Eu ce fac?! Nu mai e problema că pierde 30 de lei, ca până acum, e ca şi cum le-aş lua banii din casă, eu sunt ca un hoţ pentru ei dacă le las copilul corigent“, spune profesorul. 

Alţii, din pricina corigenţei abandonează cu totul şcoala, aşa că profesorii stau din nou pe gânduri.

Bursa socială nu ar trebui condiţionată de rezultate, ci de prezenţă, spun şi alţi profesori. La fel cum bursa de studiu nu ar trebui să includă criterii de venit, ci, eventual, să se crească şi aici pragul legat de medie,  de la 7,50 la 8,50 şi, eventual, dacă se preconizează foarte mulţi beneficiari, să scadă cuantumul de la 150 la 100, sunt alte propuneri. 

„Nişte teste standardizate la nivelul fiecărui an şcolar ar fi varianta ideală“

Presiunea pentru a da note mari nu este de acum, ci s-a instalat treptat, spune şi prof. Mihaela Pirnă, care este şi directoarei unei şcoli gimnaziale din Slatina. A fost mai întâi ponderea semnificativă a mediei din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, pe baza acesteia mulţi elevi mai slab pregătiţi din mediul rural, dar cu medii mari, reuşind să „ia locul“ elevilor notaţi „pe drept“. 

Profesorii din mediul urban au ajuns şi ei, în timp, să acorde cu mai mare largheţe notele elevilor lor. Astăzi situaţia este atât de gravă încât unii îşi pun problema să nu le mai dea lucrări de control, pentru a nu le „strica media“.

„Presiunea din partea părinţilor nu a fost decât acum, este de foarte mult timp. Consideră că copiii lor sunt de 10 şi dacă îndrăznim să dăm o altă notă… Sunt nenumărate cazuri în care vin să ne facă circ că nu ştiu ce notă am dat şi că nu ştim să evaluăm.  Cu trecerea anilor, parteneriatul şcoală-familie s-a transformat într-o relaţie de genul – suntem subalternii părintelui şi trebuie să executăm. Dacă părintele vrea 10, trebuie să dăm 10. Dacă copilul se joacă în oră, n-a predat profesorul bine, dacă copilul nu vrea să scrie pe caiet, profesorul nu-şi face treaba, deşi trage cât poate. Eu întotdeauna am spus că dacă într-o clasă sunt câţiva copii care trag şi au rezultate bune e normal că omul ăla şi-a făcut treaba. Dacă cumva îl obligi pe elev să scrie în caiet, îl hărţuieşti. Da, din punctul meu de vedere este o perioadă în care profesorul trăieşte sub teroarea părinţilor care consideră că copilul lor trebuie să aibă rezultate fără niciun efort personal“, spune prof. Pirnă.

Din această situaţie care pare fără ieşire s-ar putea reveni, mai spune prof. Pirnă, şi o cer şi alţi profesori, de vreme bună, prin implementarea unor standarde obiective de evaluare.

„În sistemul românesc evaluarea este mult prea subiectivă. Din punctul meu de vedere, nişte teste standardizate la nivelul fiecărui an şcolar ar fi varianta ideală care ne-ar permite să ne întoarcem un pic la un învăţământ de calitate. Până atunci ne luptăm cu morile de vânt şi suportăm tirania părinţilor. Acum, eu nu contest că există şi colegi care nu au atitudinea potrivită, pentru că pădure fără uscături nu există, dar să transferi toate aceste lucruri în neregulă în cârca oamenilor care-şi fac treaba este nedrept şi la un moment dat cred că renunţă treptat şi oamenii ăştia să mai vadă profesia ca pe o misiune“, a mai spus prof. Pirnă.

„Peste jumătate au medii peste 8,50 şi unii dintre ei nu iau nici 5 la Evaluarea Naţională sau 6 la Bacalaureat“

Problema existenţei standardelor de evaluare a fost pusă în nenumărate rânduri şi de către asociaţiile de părinţi. 

„Noi ţipăm de ceva ani de zile că nu avem standarde de evaluare. Dacă aveam standarde de evaluare nu mai aveam atât de mulţi elevi cu note aşa de mari. Domnul ministru a preferat o variantă short prin care să încerce să valorizeze denumirea de burse de merit (n. red. – crescând limita de la care se acordă bursa de merit la 9,50). Şi are dreptate, nu poţi ca 50% din elevii care sunt eligibili să primească bursă de merit, pentru că nu mai e bursă de merit, e bursă de studiu. Şi n-ar fi o problemă, pot lua şi trei sferturi, dar în condiţiile în care la Evaluarea Naţională şi la Bacalaureat avem procente de 60-70% promovabilitate nu ai cum să ai burse de merit, peste jumătate, adică medii peste 8,50, şi unii dintre ei să nu ia nici 5 la Evalurea Naţională sau 6 la Bacalaureat“, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache. 

Nici reprezentantul părinţilor nu exclude o presiune suplimentară care să se exercite asupra profesorilor în următoarea perioadă. „Presiunea va creşte, dar profesorul trebuie să-şi respecte fişa postului. Altfel, orice bornă am pune, tot creşte presiunea pe ei“, a mai spus Cristache.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Tabloul educaţiei în România rurală: 70% dintre părinţi nu vor să-şi vaccineze copiii, iar 20% sunt prea săraci ca să cumpere o mască pe zi

Şase elevi ai unui liceu din Argeş au venit beţi la ore. Cum s-a aflat că tinerii au consumat alcool

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările