Culturile fermierilor care sperau să pună roşii autohtone pe masa de Paşte, lovite aprig de îngheţ: „Facem nopţi albe“

Culturi întregi de tomate au fost distruse de temperaturile scăzute din ultimele nopţi FOTO: arhiva  Ion Păunel

Fermierii care s-au grăbit să planteze tomatele, înşelaţi de vremea frumoasă şi obligaţi de condiţiile din programul Tomata, trăiesc un coşmar de câteva nopţi de când îngheţul i-a pus la grea încercare. Culturi de mii de metri pătraţi sunt compromise.

Când se gândeau că vor fi cei care să le pună românilor pe masă legumele, mai ales în contextul în care se poate cu greu previziona ce marfă va mai putea trece frontiera în săptămânile şi lunile următoare, fermierii au fost greu loviţi de schimbarea bruscă a vremii. Ultimele nopţi, care au adus temperaturi negative, i-au ţinut în solarii, alimentând oră de oră centralele pentru a putea menţine temperaturi pozitive astfel încât plantele să nu fie compromise.

În judeţul Olt, unde în programul national „Tomata“ sunt cei mai mulţi fermieri înscrişi (aproape 6.000 anul trecut), sute de legumicultori trăiesc de două zile un adevărat coşmar. Au plantat tomatele, „fentaţi“, cum chiar ei o spun, de vremea frumoasă, iar acum nopţile sunt albe. Pe mii de metri pătraţi, acolo unde fermierii nu au fost pregătiţi să intervină şi cu sisteme de încălzire, plantele au fost distruse de ger. Ajunseseră, în unele solarii, în faza de înflorire, altele chiar rodiseră, de aceea pierderile pentru fermieri sunt considerabile.

„Nu este de ajuns să venim doar cu o folie termică sau cu folie tip Agril dacă nu avem şi restul. Şi aici vorbim de centrale, care mai şi consumă combustibil. Efectul de turmă, într-un fel sau altul, este benefic câteodată, altădată nu. Din dorinţa de a ieşi primii, foarte mulţi fermieri am încercat să-l înşelăm pe Dumnezeu. Răsadul s-a făcut puţin mai din timp, vremea ne-a permis, am plantat, am riscat. Cam de fiecare dată, undeva în luna martie şi chiar începutul lunii aprilie vremea ne rezervă surprize. Trebuie să ne luăm anumite măsuri şi vorbesc de sisteme de încălzire. O parte dintre fermieri au avut şi cetrale şi tot au mai păţit-o. Facem nopţi albe acum“, a declarat fermierul Ion Păunel, liderul Sindicatului producătorilor Agricoli Olt.

Deşi nu s-a făcut încă o evaluare, nu este localitate cu legumicultori vestiţi în care fermierii să nu se plângă. În ultimele două nopţi au făcut adevărate focuri de tabără printre solarii, arzând anvelope şi baloţi de paie în butoaie metalice, în timp ce în solarii au ars arzătoarele cablate la buteliile cu gaz, însă n-a fost nici pe departe de ajuns. Ba, mai rău, mulţi fermieri care au încercat astfel să-şi salveze cultura au ajuns, practic, să „gazeze“ plantele.

„Sunt nişte tunuri de căldură, care fac căldură, dar şi gaze. Spaţiu închis…, şi le-au gazat. Şi eu, 4.000 de plante, aşa le-am distrus, ieri seară. Am ars vreo 200 litri de motorină. Le-am lăsat la ger, aseară, n-am mai încălzit, oricum erau distruse. Două solarii. Noi am greşit, pentru că ştiam că vremea e aşa… Sâmbătă le-am plantat, duminică noaptea au îngheţat... Asta e, n-avem ce să mai facem. Aştept să treacă gerul şi pun ardei“, şi-a povestit păţania, pentru Adevărul,  fermierul Gheorghe Zăvăleanu, din Izbiceni. Spune că tot ce câştigă, e vorba de salarii, el, soţia, dar şi fiul şi nora, sunt bani pe care îi investesc în fermă. De data aceasta a pierdut, la un calcul sumar, cel puţin 5.000 lei. Tomatele le plantase chiar cu o zi înainte de îngheţ, sâmbătă. A plătit celor care l-au ajutat 1.000 lei, a mai consumat motorină de alţi 1.000 lei… Sămânţa e scumpă, folia e scumpă, munca membrilor familiei n-a evaluat-o niciodată.

„Plantele mor, se asfixiază“

Cercetătorul Costel Vânătoru, coordonatorul Băncii de resurse vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante medicinale şi aromatice Buzău, a explicat pentru „Adevărul“ cum se poate ajunge la compromiterea totală a culturilor afectate sau dacă se mai poate salva ceva.

Mulţi fermieri şi-au văzut toată munca distrusă, alţii au „scăpat“ cu doar câteva plante afectate FOTO: arhiva personală Ilie Ursu

„Varianta de încălzire poate să afecteze bunul mers al plantelor, dar de regulă duşmanul cel mai mare sunt temperaturile scăzute, mai ales la plantele care se află într-un stadiu avansat de vegetaţie, aşa cum ei le pregătiseră pentru campania aceasta de primăvară, cu programul «Tomata» în special, care impunea să vândă în luna mai. Tomatele sunt avansate în producţie, practic în faza de fructificare, unele acum leagă, deci polenizarea este afectată, dezvoltarea fructelor… Temperaturile scăzute pot duce până la compormiterea totală a producţiei, depinde fiecare cum a avut posibilităţi de a interveni. Sigur, şi cei care au avut posibilitatea să intervină, dacă nu au avut sisteme de încălzire potrivite pentru spaţii protejate, şi acelea afectează. Spre exemplu, sunt foarte mulţi cei care folosesc sobe, sau alţii, din lipsă de bani, utilizează cauciucuri, plastice, şi acestea, sigur, dacă au scăpări de gaze înăuntru, automat plantele mor, se asfixiază. Sau, dacă au pe bază de gaze şi nu au o evacuare bună a gazelor, la fel, plantele sunt afectate. Pot fi depreciate sau suferă pe perioada de vegetaţie. Am văzut cultivatori care foloseau improviziţii pentru nişte ventilatoare de aer cald şi foloseau nişte arzătoare din acestea de la avicola. Gazele acelea scăpate au suprimat vârful de creştere al tomatelor şi au devenit fără vârf de creştere. Plantele plecaseră puternic în vegetaţie şi valul brusc de frig a afectat foarte mult. Cei care au avut posibilitatea să suplimească cu căldură, au salvat. Dacă a fost într-un loc mai adăpostit, pe lângă casă, pe lângă clădiri, neexpuse vântului, pagubele sunt mai mici. În câmp temperatura e diferită, se resimte mult mai mult, vom vedea peste câteva zile“, a explicat prof. Vânătoru.

„Fă un program să m-ajuţi să produc orice, nu tomate“

Fermierii pun din nou, provocaţi de situaţia pe care o trăiesc în aceste zile, problema promovării unor programe care cu adevărat să-i ajute. De data aceasta au avut de suferit acei legumicultori care au încercat să producă şi ei tomate timpurii, ademeniţi de ajutorul de 3.000 euro, chiar dacă nu erau pregătiţi. „De când cu «Tomata», pune toată lumea. Cu 7-8 ani în urmă eram singur aici“, spune Ilie Ursu din Rusăneşti, care are solarii încălzite şi face nopţi albe acum. Chiar şi la el în solar s-au pierdut 130-140 de plante, situate la extremităţile acestuia.
Peste noapte au apărut sute, dacă nu chiar mii de legumicultori care cultivă în spaţii protejate, spune legumicultorul, oameni fără experienţă şi fără să poată investi în instalaţii performante, dar cu perspectiva de a obţine, foarte uşor şi fără bătăi de cap, cred aceştia, cei 3.000 euro. Fermierii care au făcut însă din cultura plantelor o meserie, şi vor să fie şi o afacere durabilă, propun în paralel programe care să stimuleze cu adevărat modernizarea fermei.

„Nu le-am pus pentru că s-a făcut răsadul (n.r. – cum au motivat alţi fermieri), plantele evoluează cum vreau eu să crească, dar la roşii, de exemplu, te forţează guvernul. Te obligă să pui neapărat roşii. Dă subvenţie, tu, stat, cum se dă în alte ţări, de 50 euro pe un an, să te obligi tu ce să pui! Susţine sistemul de producere a legumelor! Automat, dacă ai încălzire centrală, scoţi şi roşii înainte. Dă o subvenţie la toată lumea, nu mie, că am centrală, sau susţine un program de reconversie a fermei“, propune fermierul.

Din păcate, veştile proaste nu se opresc aici. Temperaturi scăzute se vor mai înregistra, pe timpul nopţii, şi în săptămânile viitoare, astfel că eforturile fermierilor care încă mai încearcă salvarea plantelor trebuie să fie susţinute.