Ce spun fermierii despre ultimele promisiuni ale lui Dragnea. „Nimeni nu zice «Doamne, ia-mi!», dar programele astea să aibă o finalitate“

Ce spun fermierii despre ultimele promisiuni ale lui Dragnea. „Nimeni nu zice «Doamne, ia-mi!», dar programele astea să aibă o finalitate“

Guvernul ar urma să susţină financiar atât producerea de legume în solarii, cât şi construirea primul solar pentru cei care vor să se apuce de agricultură în spaţii protejate FOTO: Arhiva

După finanţarea producerii de tomate şi usturoi românesc, fermierii au fost anunţaţi că vor primi bani şi pentru producerea altor legume în spaţii protejate şi chiar pentru construcţia de sere şi solarii, un proiect scos de la naftalină după 10 ani. Fermierii au, în schimb, o serie de nelămuriri şi cer o finanţare pe întreg circuitul, de la producere şi până la desfacere, dar şi un control riguros.

Zeci de mii de fermieri au primit bani, în ultimii trei ani, să producă în sere şi solarii tomate roşii în extrasezon, iar în acest an s-a ajuns chiar la un record naţional, la mijlocul lunii aprilie din sudul judeţului Olt plecând spre marile pieţe primele roşii româneşti din acest sezon, mai devreme decât oricând. Performanţa a fost atinsă după ani de investiţii în capacităţile de producţie, spune preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli din judeţul Olt, Ion Păunel, investiţii care au depăşit cu mult cei 3.000 euro care se acordă anual în programul „Tomata“ celor care cultivă tomate în spaţii protejate pe cel puţin 1.000 m.p. S-ar impune, însă, susţinerea în continuare a acelor fermieri care vor să facă performanţă şi asta se aşteaptă de la viitoarele programe de susţinere a cultivării legumelor, producătorii căzând de acord că simpla stimulare a producţiei nu mai este de ajuns. Ba, mai mult, s-a constatat anul trecut, de dragul celor 3.000 euro sau nu, se ajunge la un moment dat la o suprasaturare a pieţei, care, şi aceasta, îi costă pe producătorii disperaţi că nu mai au unde să-şi vândă marfa.

„Noi, fermierii, deja ne facem speranţe“

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică, 12 mai 2019, în cadrul emisiunii „Viaţa satului“ de la TVR, că Ministerul Agriculturii va susţine pe viitor şi producerea altor legume în spaţii protejate, o măsură cerută de producători de ani de zile, dar şi co-finanţarea construirii primului solar. Toate sunt măsuri care s-au discutat cu structurile reprezentative ale fermierilor, unele chiar cu ani buni în urmă, iar acum s-au scos de la naftalină. Fermierii sunt bucuroşi de veşti, dar au şi o serie de nelămuriri.

„Un anunţ interesant, noi, fermierii, deja ne facem speranţe, inclusiv măsura cu primul solar am cerut-o noi în urmă cu 10 ani, inclusiv domnul Vâlcov, pe vremea când era ministru al Finanţelor, ne-a promis că se va face. Poate fi o măsură bună inclusiv pentru a debloca piaţa, pentru că toate asociaţiile şi sindicatele au cerut diversificarea, o paletă mai largă de legume, să poată să-şi aleagă ce să producă, după ce îşi fac nişte calcule“, a declarat Păunel.

La scurt timp de la anunţul şefului PSD liderii fermierilor au şi început să primească telefoane, doar că, pentru ,moment, nu sunt disponibile foarte multe date. Producătorii vor să ştie dacă ajutoarele pe tiparul programului „Tomata“ vor fi ajutoare de minimis, caz în care ar trebui să-şi calculeze ce şi cum să solicite, suma maximă pe care o pot primi în cinci ani fiind, din 2018, 25.000 euro. Nu se ştie, la acest moment, nici dacă pot accesa concomitent sprijin pentru mai multe culturi şi nici dacă se va impune ca fiecărei culturi să-i fie rezervată suprafaţa minimă de 1.000 m.p., sau într-un solar cu această suprafaţă se poate opta pentru mai multe culturi etc.

„Fiecare încearcă să tragă pe părticica lui, ar fi bine să avem un buget separat“

Având experienţa de până acum, fermierii cer chiar mai mult, şi anume ca aceste subvenţii să se acorde în condiţii ceva mai restrictive, astfel încât să se poată dezvolta şi sisteme eficiente de control. Dacă va creşte la 6.000 euro ajutorul pentru cultura de tomate, de exemplu, ar fi bine, crede liderul Ion Păunel, să se încurajeze şi cooperarea fermierilor şi comercializarea prin grupuri de producători sau cooperative, astfel încât, pe de o parte, să se poată asigura o desfacere eficientă, iar pe de alta, să se şi poată controla marfa produsă, eliminându-se acei producători neserioşi din piaţă.

„Foarte bine, 2-3 ani de zile a fost aşa, să vinzi pe piaţa liberă, pe urmă cred, şi aşa ar fi normal, să înfiinţezi acele forme asociative, iar producţia să fie comercializată doar prin cooperative şi grupuri de producători. Vedem statistici, vedem că România a produs nu ştiu câte tone de tomate, ele au intrat în piaţă, într-adevăr, dar.... Au trasabilitate, dar nu le poţi controla... Mergi în piaţă, vrei să vinzi cu documente şi cei care ţi le iau nu vor. Şi vine ANAF-ul şi tot pe tine te controlează“, a mai spus fermierul.

Astfel de mecanisme de încurajare a formelor de asociere, dar şi construirea de sere şi solarii moderne, prin care să se reuşească, pe de o parte creşterea productivităţii, iar pe de alta, punerea pe piaţă, din ce în ce mai devreme, a legumelor autohtone, s-ar putea gândi inclusiv pentru exerciţiul financiar viitor, care se negociază acum, legumicultorii considerând că „a venit şi rândul nostru“. 

„În 2007-2013 am avut reconversia la viţa-de-vie, a fost un program de succes şi s-au cheltuit toţi bănuţii, suprafeţele cu viţă de vie au crescut în România, în 2014-2020 este pe pomicultură, ne-am dori ca în programul 2021-2027 să fie un program destinat construcţiei de sere şi solarii, gen această reconversie la viţa-de -ie şi la pomi. (...) Tot în cele două exerciţii financiare s-a capitalizat foarte mult cultura mare, punctajul mai bun îl obţineau cei cu cultură mare. Să ne vină şi nouă rândul, fiecare încearcă să tragă pe părticica lui, să avem un buget separat, distinct, să nu ne mai batem cu cultura mare, cu creşterea animalelor... Să fie zonat, într-un fel sau altul, că aşa a fost şi la pomi şi la viţă de vie“, a mai propus preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, care întăreşte ideea că fermierii se bucură de orice ajutor primit, dar că ar trebui să se intervină în profunzime: „Una peste alta, e bine că s-a gândit diversificarea, vedem care vor fi condiţiile. Orice fermier îşi doreşte o finanţare, nimeni nu zice «Doamne, ia-mi!», dar programele astea să aibă o finalitate atât în buzunarul fermierul şi al consumatorului, cât şi în sănătatea populaţiei. E foarte bine că, poate, odată cu asta, renaştem dorinţa consumatorului pentru produse româneşti... Pentru că au gust mai bun, pentru că sunt mai sănătoase, dar să fim siguri că sunt mai sănătoase“, a mai spus reprezentantul legumicultorilor olteni.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: