Ce sunt „caloriile goale“ şi cât de des ar trebui să consumăm alimentele care le conţin

De foarte multe alimente care ne aduc o stare de bine atunci când le consumăm ar trebui să ne bucurăm doar ocazional FOTO: arhiva

O categorie largă de alimente ne dau senzaţia de bine, dar, consumate frecvent, ne fac, de fapt, foarte mult rău, spun specialiştii. Iată care sunt acestea.

Alimentele bogate în calorii, dar care nu aduc benficii pentru sănătate pentru că nu conţin elemente nutritive, sunt considerate de către specialişti ca fiind „caloriile goale“. Acestea sunt: grăsimile solide, zaharurile adăugate, alcoolul şi intră în compoziţia alimentelor care constituie un risc pentru sănătate, dacă nu le consumăm doar ocazional şi în cantităţi mici. Riscurile sunt considerabile, de la diabet, obezitate şi risc de boli cardio-vasculare, până la adicţii etc. Cum să ne ferim de consumul în exces ne învaţă specialiştii Centrului Naţional de Studii pentru Medicina Familiei şi se regăsesc într-un ghid pentru pacienţi postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Aceste alimente mai sunt denumite şi alimente cu restricţii şi, pentru că pot contribui la aparţia cariilor dentare, ar trebui consumate doar când dinţii pot fi spălaţi imediat.

Alimentele care trebuie consumate cu restricţie:

• cu adaosuri mari de zahăr: băuturi energizante, băuturi din fructe, miere, gem, marmeladă, zahar,  sucuri îndulcite, ceai îndulcit, sirop;
• cu conţinut crescut de grăsimi saturate: bacon, şuncă, unt, frişcă, burger, chips, pizza, patiserie, preparate de carne, salam, alimente prăjite (din comerţ), etc
• grăsimi saturate plus zaharuri: biscuiţi, prăjituri, ciocolată/batoane, îngheţată, batoane de musli, budinci, unele dulciuri, patiserie dulce, plăcinte;
• alcool: bere, lichior, shery, spirtoase, vin, coctailuri.

„Când e necesar un surplus de calorii, alegerea ideală este de a suplimenta consumul de alimente din cele 5 grupe de bază, în special cereale integrale, legume şi fructe. Totuşi, se pot folosi şi unele alimente dintre cele cu restricţie. În general sunt acceptabile până la 3 porţii-standard/zi, în funcţie de vârstă, înălţime şi nivelul de activitate. La adulţi se recomandă maxim 2-3 porţii-standard/zi la bărbaţi şi maxim 2,5 porţii la femei, în funcţie de activitatea fizică şi înălţime.

Fără „calorii goale“ până la 8 ani

Pentru copiii în vârstă de până la 8 ani, alimentele cu restricţie este bine să fie evitate sau limitate la maxim o jumătate de porţie-standard/zi. Se pot consuma până la 2 porţii-standard/zi în cazul copiilor mai înalţi sau mai activi.

Copiii mai mari şi adolescenţii care sunt mai activi şi au o greutate normală pot consuma extra-porţii din cele 5 grupe de alimente de bază şi/ sau maxim 2,5 porţii/zi de alimente cu restricţie sau chiar 3 sau mai multe porţii în cazul adolescenţilor mari care încă sunt în creştere şi/sau sunt foarte activi“, spun specialiştii care au pus la dispoziţia colegilor şi a pacienţilor respectrivul ghid.

Ce înseamnă porţia standard

O porţie-standard din alimentele cu restricţie înseamnă:
• 2 bile (75g) de ingheţată;
• 2 felii (50–60g) de salam, preparate de carne;
• 2-3 biscuiţi dulci (35g);
• o felie (40g) de prăjitură, chec sau o brioşă;
• 5-6 bomboane (40g);
• o lingură (60g) de gem, miere;
• 25 g de ciocolată;
• 2 linguri (40g) de smântână;
• 1 lingură (20g) de unt;
• 200 ml vin / 60 ml spirtoase/ 400 ml bere;
• 375 ml de suc;
• 60 g patiserie;
• 12 chips (60g).
„Nici unul din aceste alimente nu este necesar pentru alimentaţie“, ne mai informează specialiştii.