Ce îi atrage pe liceeni în afara ţării. „Nu sunt copii care au totul acasă şi pleacă de fiţe în SUA să studieze“
0Chiar dacă anul pandemic i-a făcut şi pe studenţii acceptaţi la universităţi din afara României să studieze în cea mai mare parte de acasă, absolvenţii de liceu din promoţia 2021 nu s-au descurajat şi au aplicat la rândul lor. Vor să plece pentru că, spun ei, fie nu regăsesc în ofertele universităţilor româneşti ceea ce caută, fie nu văd perspectiva la finalizarea studiilor
Visul de a studia la o universitate din străinătate nu mai este unul de neatins, iar numărul mare al absolvenţilor care an de an aplică pentru admitere la universităţi din afară şi sunt acceptaţi creează în anii următori un val şi mai mare. „Le-aş spune elevilor să aibă încredere în ei, în visul lor, şi să încerce. Universităţile din străinătate nu sunt doar pentru copiii olimpici, aşa cum probabil cred mulţi, şi cum şi eu credeam“, spune Andrei Constantinescu. A absolvit în acest an Colegiul Naţional „Radu Greceanu“ din Slatina şi a aplicat în timpul ultimului an de liceu la Universitatea Fortys din Olanda. Vrea să studieze în domeniul IT şi în oferta acestei universităţi a găsit exact ce căuta. A oscilat o vreme între Germania şi Olanda. A câştigat Olanda, atât oferta privind cursurile, cât şi costurile fiind apropiate de ce-şi dorea şi de ceea ce îşi poate permite.
„Am mers pe un profil care are cam tot ce cuprinde zona IT şi pe mine asta mă pasionează. Am ales altă ţară şi pentru internship-uri, în principal“, a motivat Andrei alegerea. S-a consultat înainte cu un profesor din liceu al cărui fiu studiază, de asemenea, în străinătate. Poate şi mai mult a cântărit însă experienţa negativă a surorii sale, care studiază Chimia în România şi care i-a spus că dacă ar alege astăzi, ar alege străinătatea. „Mi-a zis că profesorii ei au o vorbă – că se intră foarte uşor, dar te menţii foarte greu şi cu greu mai ieşi din facultate. Te cam descurajează. Mai departe, dacă aş fi terminat facultatea şi aş fi rămas aici nu ştiu cât de greu mi-aş fi găsit un job. Am preferat să nu merg la risc“, a mai spus Andrei, care deja a plecat spre Olanda.
„Îmi place foarte mult că ai proiecte de folos în viaţa reală“
Teodora Ionică a aplicat tot pentru o universitate din Olanda în 2020. A avut, în cursul acestui an, momente în care s-a gândit că poate n-ar fi făcut rău să mai aştepte un an. Încet-încet însă activităţile universitare se „dezgheaţă“, interacţionează cu din ce în ce mai mulţi colegi şi lucrurile pare că intră în normalul la care a visat.
A ales Inginerie electrică şi a avut, e drept, cea mai mare parte a cursurilor în mediul online. Nici ea nu şi-a cunoscut toţi colegii, însă comparativ cu ce a auzit de la colegii ei din România lucrurile au stat cu totul altfel în cazul ei. „Am colege care au spus că nici măcar n-au văzut facultatea, clădirea“, spune Theodora.
Bicicleta este cel mai ieftin mijloc de transport pentru tinerii care studiază în Olanda FOTo: arhiva personală T. I.
„Îmi place foarte mult că se pune în practică tot ce înveţi şi că ai proiecte care se pot folosi în viaţa reală. De exemplu noi am avut de făcut un transmiţător FM şi un amplificator şi o antenă, bazate pe unde. Avem şi o platformă prin care ne putem înscrie şi primim informaţii despre ce joburi sunt disponibile sau internship-uri. Şi în acelaşi timp profesorii te remarcă dacă iei note bune şi în cazul în care ai nevoie de ceva ei îţi sar în ajutor şi nu mai e nevoie să treci printr-o grămadă de interviuri să ajungi într-un intership“, a mai spus studenta.
„Poţi învăţa greşind şi nu te judecă nimeni “
Tinerii gândesc dincolo de anii de facultate şi vor să-şi pregătească pas cu pas cariera. Se implică în multe activităţi care în aparenţă nu au legătură cu profilul facultăţii, însă sunt tot atâtea şanse pentru viitor. Teodora, de exemplu, a aplicat şi a devenit cel mai tânăr membru al echipei care se ocupă de un prototip medical. Este un proiect pentru care se selectează anual o nouă echipă, proiect susţinut de firme mari. Şansa de a lucra pentru realizarea unui robot medical este atât de importantă încât tânăra s-a decis să îngheţe anul şi să se dedice full-time acestui proiect.
„Mă motivează faptul că e o echipă formată exclusiv din studenţi şi proiectul are foarte multe companii ca sponsori şi parteneri şi poţi face cursuri la ei gratuit, pe care să le aplici în cadrul proiectului. Poţi învăţa greşind şi nu te judecă nimeni pentru faptul că ai greşit, e strict să înveţi tu să faci ceva. Plus că nu se capătă cunoştinţe doar în domeniul meu, pot să exersez şi în software, pot să merg la cursuri şi să încerc să-mi ajut colegii la partea de management şi relaţii publice etc.“, a mai spus tânăra.
„În Occident li se dau funcţii de conducere“
Din cele mai bune licee din Olt ajung să plece anual până la 10% dintre absolvenţi către universităţi din străinătate. Necazul este, spune directorul Colegiului Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina, prof. Christian Ionescu, că tinerii, cei m ai mulţi dintre ei, nu se mai întorc. Îşi clădesc o carieră şi o altă viaţă acolo, ba, uneori, îşi duc acolo şi părinţii. Sistemul universitar din România îi îndepărtează înainte să-i „absoarbă“, tratându-i în continuare, şi la 19-20 ani, ca pe nişte copii. „În Occident li se dau funcţii de conducere. E cu totul şi cu totul altă manieră de a vedea lucrurile“, spune Ionescu.
„Şi eu aş fi speriat de instabilitatea asta care în timp s-a acutizat. Asta îi determină să plece, nerespectarea promisiunilor, regulilor, legilor, locurilor de muncă... Nu neapărat sunt copii care au totul acasă şi pleacă de fiţe să studieze în SUA“, a spus şi directorul Liceului Teoretic „Mihai Viteazul“ Caracal, de unde pleacă în fiecare vară câte 15-20 absolvenţi spre alte ţări.