Şomerii care ajung la vârsta pensionării fără să fi lucrat legal o zi. Angajator: „Am ajuns să acceptăm aproape orice, pentru că nu mai găsim“

Şomerii care ajung la vârsta pensionării fără să fi lucrat legal o zi. Angajator: „Am ajuns să acceptăm aproape orice, pentru că nu mai găsim“

Puţini dintre şomerii convocaţi la bursele locurilor de muncă ajung să fie vreodată angajaţi FOTO: arhiva

În vreme ce angajatorii se confruntă cu cea mai severă criză de forţă de muncă din ultimii ani, grosul şomerilor din evidenţele serviciului public trăiesc din ajutorul social sau din munci ocazionale, având şanse minime să fie încadraţi vreodată. Care sunt piedicile.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Bursele locurilor de muncă au devenit, în ultimii ani, o corvoadă pentru şomerii convocaţi să se prezinte la întâlnirea cu angajatorii şi o dezamăgire pentru reprezentanţii firmelor, care găsesc din ce în ce mai greu angajaţii potriviţi. E vorba, însă, nu doar de posturile care necesită calificare, ci şi de posturile de muncitor necalificat. În condiţiile în care în evidenţele serviciului public de ocupare sunt mii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, situaţia pare un paradox. Nu este, însă, explică directorul AJOFM Olt, Constantin Câtu, dacă arunci un ochi pe cifrele care indică nivelul de pregătire.
 
În judeţul Olt, la finele lunii aprilie erau în baza de date puţin peste 8.800 de şomeri. Dintre aceştia, 7.638 nu încasează ajutor de şomaj, aşa că, teoretic, au tot interesul să-şi găsească un loc de muncă şi să câştige un venit.
 
Pe teren lucrurile nu stau deloc aşa, din motive explicabile. Din cei peste 7.600 şomeri neindemnizaţi, 6.600 sunt beneficiari de ajutor social. Numărul lor, deşi pare mare raportat la total, este de ani de zile în descreştere. Astfel, dacă în anii 2014-2015 se ajunsese la peste 10.000 beneficiari de ajutor social,  persoane apte de muncă, în mai 2018 se ajunsese la 7.600, pentru ca într-un an numărul să scadă cu 1.000. Mulţi dintre cei „pierduţi pe drum“ au refuzat locurile de muncă oferite de AJOFM Olt şi astfel ajutorul social le-a fost sistat, având de suferit întreaga familie beneficiară. Alţii, însă, au reuşit, pe ici, pe colo, să se mai şi angajeze.
 
De ce nu se angajează asistaţii social
 
Adesea beneficiarii de ajutor social sunt judecaţi drept leneşi, persoane care s-au obişnuit să stea la mila statului, „servitorii primarului“, „putori“ etc.. Deşi mulţi probabil îşi merită criticile, analizele consilierilor de formare arată şi altceva, foarte greu de schimbat. 
 
„Şomerii cu nivel de instruire primar şi fără studii au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor întregistraţi în evidenţele AJOFM Olt, respectiv 37,09%, urmaţi de cei cu nivel de instruire gimnazială. (…). 5.475 sunt persoane foarte greu ocupabile, iar 2.860 - greu ocupabile“, explică directorul AJOFM Olt misterul. Adică, pe româneşte, sunt persoane pe care angajatorii nu le-ar alege cam în niciun proces de selecţie, pentru niciun post. Cei mai mulţi dintre ei nu au abilităţi sociale, nu au deprinderi minime şi, peste toate, au şi şanse relativ puţine de a fi instruiţi prin programe de formare. Pentru cele mai multe meserii, doar pentru a fi înscrişi la cursuri de formare este nevoie să prezinte diploma de absolvire a gimnaziului. Pe de altă parte, nu pot fi constrânşi să urmeze astfel de cursuri.
 
„În general, persoanele tinere sunt mai receptive. Am făcut o analiză privind nevoia de formare profesională, target-ul este de 800 persoane pe an, şi am făcut o analiză pe grupe de vâţrstă, de unde aş putea eu să-mi aduc cursanţii şi să-i calific în anumite meserii. Baza este în special la cei tineri, între 16 şi 25 şi între 25 şi 30 de ani.Şi cei care sunt peste 30 de ani încă sunt dornici. Chiar până pe la 50 de ani sunt doritori, pentru că cel de 50 ani mai are 15 ani până la pensie.
 
În general, firmele nu doresc să angajeze persoane care fie au o vârstă mai înaintată, fie nu au o calificare adecvată, şi asta e un impediment pentru ei. Dacă el e şomer neindemnizat, eu nu pot să-l oblig să vină la cursuri de formare. Sunt persoane care beneficiază de ajutor social , în grupa asta, dar şi persoane care sunt înregistrate şi nu-şi găsesc un loc de muncă. Fie sunt din zone care nu le permit accesul uşor la angajatori, sunt departe de oraş şi nu există firme în zona lor, fie sunt reticenţi în a se angaja şi poate îşi asigură traiul din gospodăria proprie, din agricultura de subzistenţă. Îţi rămâne în bază ca un şomer greu ocupabil. Cei care abandonează şcoala, tot greu ocupabili sunt., Noi am reuşit să înregistrăm anul trecut 900 de astfel de persoane. O parte dintre ei au urmat cursuri de formare profesională şi o parte au fost şi angajaţi“, a mai spus directorul AJOFM Olt.
 
Nu ştiu să-şi scrie numele şi nu pot face adunări simple
 
Plaja cursurilor de formare la care au acces şomerii fără un nivel minim de instruire este, pe de altă parte, foarte îngustă. Cei fără ciclul primar terminat au acces la programe care, practic, îşi propun alfabetizarea lor şi care vor fi făcute din acest an. Formatorii vor urmări ca aceştia să dobândească minime competenţe de comunicare şi cunoştinţe matematice de bază, în cel mult 100 de ore. Sunt printre şomerii greu ocupabili persoane care, spun consilierii de formare, nu ştiu să-şi scrie numele, nu înţeleg noţiunea de rudă, nu pot face adunări simple, nu ştiu să despartă în silabe. Astfel de cursuri îi ajută în relaţia cu anagajtorul, le pot creşte şansele în eventualitatea unei selecţii pentru posturi fără calificare, dar cam atât. Ce mai fac experţii în formare este să-I îndrume către programele tip „a doua şansă“, pentru a-şi completa studiile cel puţin până la nivelul la care pot fi înscrişi la programe de formare şi pot dobândi o calificare.
 
Femeile care nu au diploma de absolvire a gimnaziului, de exemplu, ar putea urma cursuri de menajeră. Cu diploma de absolvire a clasei a VIII-a în buzunar, şansele cresc, însă, considerabil. Şomerii pot fi calificaţi ca şi confecţioneri asamblori articole din textile, pot învăţa majoritatea meseriilor necesare în construcţii, pot dobândi calificare pentru anumite posturi din industrie etc. 
 
De ani de zile se solicită, tocmai având în vedere realitatea din teren, anume că cei mai mulţi şomeri nu au absolvit gimnaziul, ca această diploma să nu mai fie obligatorie. În paralel, de câţiva ani s-a dezvoltat şi un sistem de testare a cunoştinţelor dobândite la locul de muncă, în urma evaluării competenţelor persoanele primind o diploma de calificare. Este vorba de acele persoane care au învăţat, de exemplu, meseria de zidar sau zugrav efectiv practicând-o, dar care nu pot fi încadraţi pe un astfel de post fără diploma care să le dovedească aceste competenţe.
 
Cu toate eforturile, angajatorii tot caută forţă de muncă. O singură firmă din judeţ a anunţat, zilele trecute, 50 de posturi de muncitor necalificat disponibile. „E greu să ne găsim şi municitori necalificaţi, de cei calificaţi nici măcar nu mai punem problema. Pare o situaţie fără ieşire. Cei dornici de muncă au cam plecat din ţară, aici nu mai e vorba că au sau nu au diploma, că-i vrem noi sau nu, am ajuns să acceptăm aproape orice, pentru că nu mai găsim“, a zugrăvit situaţia reprezentantul uneia dintre firmele care au în acestă perioadă locuri de muncă disponibile.
 
În Olt erau, miercuri, 19 iunie 2019, peste 400 locuri de muncă disponibile, o situaţie considerată un lux de către şomeri, cu 10 ani în urmă. Dintre acestea, 344 sunt doar pentru muncitori, în agricultură, construcţii şi servicii fiind cele mai multe cereri. Deşi numărul şomerilor este de peste 8.000, angajatorii vor avea mult de aşteptat până când să-şi rezolve problema.
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: