Gunter Krings, secretar de stat în Ministerul de Interne al Germaniei: „Politicienii germani nu se amestecă în proceduri judiciare“
0
Günter Krings, secretarul de stat în Ministerul de Interne al Germaniei, a vorbit într-un interviu acordat cotidianului „Adevărul” despre teme de actualitate precum independenţa justiţiei în România şi sancţiuni ce se doresc a fi impuse de Germania pentru cei care vor să meargă în această ţară doar pentru a beneficia de ajutoare sociale. Oficialul german a vorbit şi despre alegerile prezidenţiale din România dar şi despre Klaus Iohannis.
În România, în ultimul an, a existat o activitate fără precedent a procurorilor DNA, dar şi în privinţa soluţionării unor dosare foarte importante. Asta a stârnit, aproape de fiecare dată, o reacţie negativă a clasei politice, cei vizaţi fiind apăraţi puternic chiar şi de mari oameni în stat. Cât de sănătos este un astfel de mesaj pentru o societate democratică?
Putem să ne uităm la aceste anchete şi dintr-un punct şi anume că sistemul merge, că procurorii nu se dau înapoi de la a desfăşura proceduri împotriva unor oameni care sunt activi în politică, cred că asta este partea bună a lucrurilor pe care am văzut-o desigur de departe, din Germania. Desigur nu am urmărit declaraţiile politicienilor români suficient de aproape încât să comentez despre cum au reacţionat vizavi de aceste anchete. În Germania e o tradiţie să fii mai rezervat în a comenta vizavi de proceduri ale sistemului judiciar, asta nu înseamnă că nu ai voie, cu argumente, să critici. Dacă eu consider că anumite reguli ale instanţei sunt greşite, mă simt liber să le critic public, dar cu argumente juridice şi legale. Dacă este vorba despre membrii propriului tău partid, în Germania mai bine ne gândim de două ori înainte să comentăm pe proceduri judiciare. Trebuie să respecţi regulile şi să foloseşti argumente legale şi, de asemenea, să admitem că procurorii sau judecătorii pot greşi, pot lua decizii greşite, şi asta este parte din discuţia publică. Îţi este permis să critici, dar cu baze legale.
Cât ar putea influenţa magistraţii comentariile marilor oameni politici legate de dosare în care sunt implicaţi diverşi baroni sau oligarhi?
E greu de spus, sper că nu, vorbesc doar despre Germania aici, cu cât mai multă putere ai, cu atât mai atent trebuie să fii la ce spui când comentezi pe proceduri judiciare. Cel puţin sper că sistemul juridic nu doar în Germania, ci şi în ţări, precum România, este suficient de independent încât să asculte criticile, dar să nu fie influenţat de acestea.
Ce înseamnă, de fapt, în Germania independenţa justiţiei? În cât timp s-a câştigat şi care sunt principiile de bază?
Independenţa justiţiei în Germania are o tradiţie lungă, dar desigur că am avut perioade în care am făcut paşi serioşi în jos, în perioada socialistă, şi de asemenea nu s-a auzit de independenţa justiţiei în perioada comunistă, în Germania de Est, ştim ce înseamnă lipsa independenţei justiţiei, dar am avut şi această tradiţie îndelungată. Principiul de bază e că politicienii, legiuitorii şi partea executivă nu se amestecă în procedurile instanţelor. Nu este o problemă că membrii Bundestagului, de exemplu, aleg judecători, sunt numiţi şi politic de către partide, dar odată ce sunt numiţi, aceştia acţionează independent.
Cum se vede independenţa justiţiei din Vestul Europei? Care sunt paşii importanţi pe care ţara noastră i-a făcut, dacă i-a făcut.
Cred că este important că ANI şi DNA, instituţiile anticorupţie, acuză parlamentari, acesta este un lucru important, cred că sunt 59 de membri ai Parlamentului român sub observaţie, cred că asta este un lucru şocant, şi că Parlamentul este încă împotriva începerii urmăririi penale (în cazul parlamentarilor acuzaţi de diferite infracţiuni, n.r.) este de asemenea un lucru pe care atunci când îl spui în Germania este ceva, să spunem diplomatic, interesant.
Dacă un stat este membru UE, supunându-se, practic, principiilor europene, se mai poate vorbi despre o justiţie controlată de diverse grupări politice? Cum poate fi prevenit acest lucru, dacă el totuşi există?
E foarte important în orice stat în care sistemul de drept funcţionează condamnările să fie făcute doar în baza legii penale, în multe state legea penală are o interpretare mai strictă decât oricare alta, nu pot judeca pe cazuri particulare în România dar cred că este foarte important să fie argumente puternice pentru o condamnare, să ai o instanţă superioară care să aibă şansa să revizuiască cazul şi să se asigure că este dată condamnarea pe temeiuri legale pure.
Urmează să fie dat un nou raport MCV pentru România. Credeţi că România mai are nevoie de o monitorizare şi pentru cât timp?
E o întrebare dificilă. Pe de o parte, înţeleg că au fost mai atent monitorizaţi comparativ cu alte ţări care au fost admise în UE în ultimii ani, dar cred că UE a învăţat din propriile greşeli, acelea de a fi prea îngăduitoare în privinţa altor ţări. Cred că această monitorizare mai atentă nu a fost targetată strict pe România, a fost mai mult rezultatul învăţării dintr-o atitudine prea îngăduitoare cu alţi membri ai UE. Cred că situaţia în Bulgaria este mult mai complicată decât în România, cred că România a făcut nişte progrese semnificative.
Ce reforme mai are nevoie România să facă în justiţie? Unde stăm bine şi la ce mai avem de lucru?
E dificil pentru mine să spun, dar cred că sunt nişte progrese când vine vorba despre independenţa justiţiei, e lupta împotriva corupţiei, dar desigur că mai sunt multe de făcut.
Gunter Krings (dreapta) la o plimbare prin centrul Sibiului, alaturi de Klaus Iohannis - Foto Primaria Sibiu
Cât de importantă este, cum se poate păstra, cu adevarat, independenţa presei şi cât este de periculoasă implicarea politicului în regulile mass-mediei? De asemenea, care sunt efectele asupra unei societăţi atunci când vorbim despre trusturi de presă aservite unui anumit cerc politic?
Libertatea presei este un drept constituţional în Germania, este aplicată foarte clar, şi foarte multe decizii din ultima decadă au întărit această libertate a presei. Personal văd implicarea partidelor politice în mass-media cu un ochi foarte critic. Avem un partid mare care deţine nişte ziare dar nu este un sector dominant în Germania, deţin două ziare, unii îi critică pentru asta dar cu siguranţă nu domină piaţa media din Germania. Cred că este un lucru bun dacă partidele şi media se concentrează fiecare pe domeniile lor.
Ştiţi că în România urmează o toamnă destul de fierbinte – alegerile pentru preşedinte. Cum sunt organizate în Germania alegerile pentru preşedinte? În România se discuta, la un moment dat, preluarea modelului german.
Noi nu avem alegeri populare pentru preşedinte, avem alegeri care au loc cu membrii din Bundestag şi un număr egal de delegaţi din cele 16 state germane. În Germania, preşedintele are o funcţie pur reprezentativă, nu este o funcţie de decizie politică, şi pentru asta nu ar avea sens să avem un vot popular pentru preşedinte. Ceea ce este diferit aici (în România, n.r.) – cred că are putere mai mare decât preşedintele german, de asta cred că are sens ca în România să fie un vot popular pentru preşedinte.
În România, sistemul este ca fiecare cetăţean peste 18 ani să voteze. Deci cei mai mulţi cetăţeni merg şi îşi aleg preşedintele. Cât de sănătos este un astfel de sistem? Unde ar putea el să dea rateuri, ce fisuri ar putea avea? Credeţi că sistemul românesc de votare a preşedintelui permite o manipulare mai uşoară a clasei sociale de jos (vorbim despre un procent foarte mare de oameni care trăiesc cu salarii minime pe economie, cu pensii de 100 sau chiar sub 100 de euro, dar şi de milioane de asistaţi sociali). Sistemul românesc de votare a preşedintelui, în care toţi cetăţenii votează, nu permite tocmai manevrarea de către politicieni a acestor milioane de români (clasa de mijloc, practic, în România, aproape că nu există – fiind vorba, în special, despre bogaţi şi săraci).
Cred că ăsta ar fi un argument împotriva democraţiei. Dacă vreţi democraţie e clar o persoană un vot, toată lumea începând de la 18 ani are un vot, dacă aveţi vot popular înseamnă că întreaga populaţie de peste 18 ani trebuie să aibă dreptul să voteze şi să aibă acces la asta. Trebuie de asemenea încercat să fie educaţi oamenii şi să vă asiguraţi că ştiu legea electorală pentru a exista protecţie împotriva abuzurilor. Oamenii care votează de mai multe ori, cred că asta e o problemă foarte mare pe care trebuie să o rezolvaţi. O persoană un vot nu înseamnă o persoană şi câteva voturi.
Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura la prezidenţiale. Cât de pregătită credeţi că este România pentru a vota un etnic german ca preşedinte?
Cred că imigranţii germani au venit acum sute de ani, şi cred că au fost foarte bine integraţi în societate. Faptele au dovedit că nu poţi niciodată să îţi construieşti o poziţie politică datorită afilierii entice, pentru că etnicii germani reprezintă mai puţin de 1% din electorat. E clar că nu e un candidat german, ci un candidat român care se întâmplă să fie parte din minoritatea germană. De asemenea, e şi succesul lui la Sibiu, a fost ales de patru ori, de oameni care nu sunt etnici germani, asta arată că este admirat de oameni de toate etniile. Ceea ce este mai important legat de el nu e faptul că este parte a minorităţii germane, ci faptul că a condus un oraş important pentru mai mult de 10 ani. Am aflat că nu doar în România, ci şi în Germania lumea tinde să aibă încredere în reprezentanţi ai autorităţilor locale, pentru că sunt mai apropiaţi de oameni. Am fost copleşit când m-am plimbat cu domnul Iohannis prin Sibiu şi am văzut câţi oameni îl abordează şi majoritatea nu erau din Sibiu, erau turişti din alte părţi ale României. Am ajuns să-l cunosc pe Klaus Iohannis, l-am plăcut şi cred că este o persoană cinstită, cu convingeri clare, sperăm doar să rămână aşa cum e şi că nu se va schimba în următoarele săptămâni şi luni, cred că este o persoană bună, cinstită, îi pasă de ţară, să rămână aşa cum este. Cred că ştie să conducă un oraş şi asta îl va ajuta să conducă o campanie şi apoi să conducă ţara.
În ce condiţii germanii ar vota ca preşedinte un etnic român? Ar conta religia lui, s-ar discuta asta o problemă într-o campanie electorală?
Nu, religia nu cred că joacă un rol foarte mare în Germania, cred că o parte semnificativă a electoratului german nu ar spune că am alege mai degrabă un catolic decât un protestant, oamenii aşteaptă ca cel ales să fie o persoană cinstită, să nu fie implicată în probleme serioase şi să fie dornică să-şi servească ţara. Şi e foarte important să aleagă pe cineva care pune viitorul ţării mai presus decât viitorul propriului său partid.
Profitorii de ajutoare sociale trebuie să părăsească ţara
Germania a anunţat că Executivul va dezbate şi va aproba, pe 27 august, un pachet legislativ având ca scop înăsprirea măsurilor la adresa cetăţenilor UE care profită abuziv de sistemul de beneficii sociale. Ce înseamnă, mai exact, aceste modificări? Sunt vizaţi cetăţenii anumitor state?
Principiul liberei circulaţii în UE este drag Germaniei, la fel ca oricărei alte ţări din UE şi nu sunt planuri de a reduce aceste drepturi europene, e parte a procesului de unificare europeană, dar e de asemenea important să subliniem ce înseamnă libera circulaţie în tratatele europene. Nu este liberă circulaţie necondiţionată, este circulaţie pentru un loc de muncă, un program de educaţie, nu s-a vrut niciodată să fie liberă circulaţie în sistemul de asigurări sociale pe care îl vrei. Libera circulaţie trebuie să aibă un scop în UE, nu e despre anumiţi membri ai UE, desigur că avem această problemă cu populaţia romă, nu doar cu ei, dar în special cu ei, şi desigur că majoritatea vin din Bulgaria şi România, cred că de fapt mai mulţi din Bulgaria decât din România, dar se poate aplica şi altor state membre şi e foarte clar că nu poţi avea sistemul social pe care îl vrei. Avem nevoie mai mult de o schimbare a standardelor de securitate. Doar dacă o persoană lucrează într-o altă ţară aceasta devine responsabilă de ajutoarele sociale pentru persoana respectivă. Oamenii care folosesc greşit acest drept al liberei circulaţii şi încearcă, folosind anumite „trucuri“, să primească ajutoare sociale care de fapt nu li se cuvin, aceşti oameni vor trebui să părăsească ţara.
Cine e Günther Krings
Günther Krings este secretar de stat în Ministerul de Interne german din decembrie 2013 şi membru al Bundestagului din 2002 până în prezent. Este de profesie avocat, specialist în drept public şi constituţional şi profesor universitar pentru cele două discipline. Din 2007 este preşedintele Societăţii Germane de Legislaţie.
Vă mai recomandăm:
România este principalul „furnizor” de doctori pentru Germania, destinaţie preferată de tinerii absolvenţi de medicină sau de medicii rezidenţi aflaţi la începutul carierei. Însă nu doar aceştia îşi croiesc drum spre spitalele nemţeşti, unde se face medicină de vârf, ci şi specialiştii, aşa cum e cazul neurologului George Crivac, care a părăsit România în urmă cu trei ani, în ciuda faptului că avea deja un rezidenţiat făcut aici.
FOTO VIDEO Aruncă o privire în depozitul secret al Muzeului Porsche
La câteva minute distanţă de Muzeul Porsche din Stuttgart, Germania, se află un depozit aparent banal, dar care ascunde prototipuri nemaivăzute ale unor maşini Porsche şi câteva zeci de modele rare, cu o valoare inestimabilă.
Ministerul Externelor de la Berlin a cerut tuturor misiunilor diplomatice de pe teritoriul Germaniei să identifice şi să ofere numele tuturor agenţilor secreţi care culeg informaţii pe teritoriu german, transmite „Der Spiegel”.
Se încarcă comentariile...
