Avertismentul unui primar care şi-a scos oraşul din mizerie:„E absurd să avem comune cu sub 100 de locuitori“
0
Ioan Popa, unul dintre cei mai importanţi primari ai PNL, care a reuşit să obţină rezultate extraordinare pentru un oraş considerat „mort“ din punct de vedere economic, trage un semnal de alarmă serios pentru colegii săi de la Bucureşti.
Primarul Reşiţei le cere liberalilor din Guvern să se gândească serios la o reformă administrativă în privinţa organizării teritoriale. Prezent la o dezbatere organizată de UrbanizeHub, Popa a atras atenţia că există unităţi administrativ teritoriale (UAT) care efectiv nu pot funcţiona. Ioan Popa este de părere că zonele metropolitane ar trebui să capete o mai mare importanţă în România.
"Dacă în 2020-2024 vom avea un guvern, cu o majoritate confortabilă, va trebui să-şi asume şi regândire administrativă a României, pentru că nu s-a mai făcut o reformă din 1968, de peste 50 de ani. La ora asta, există comune, UAT-uri, care au sub 100 de locuitori, ceea ce este absurd. În momentul în care se legiferează că nu ai UAT fără 2.500-3.000 de locuitori, aceste zone metropolitane se vor forma singure. Eu ştiu comune care au primar, nu au nici măcar viceprimar că sunt prea mici, secretar, o contabilă, un om la ISU şi cam atât! Păi cine să mai facă proiecte, că nu au logistica necesară? Realmente nu au resurse financiare ca să plătească, nu au bani pentru cofinanţări", a spus Popa.
Specialiştii în urbanism sunt pesimişti în această privinţă. Graţian Mihăilescu, de la UrbanizeHub, nu crede că, în viitorul apropiat, politicienii îşi vor asuma această reorganizare administrativ-teritorială, prin care să şteargă de pe hartă mai multe UAT-uri. Mihăilescu spune însă că o reformă în acest domeniu poate să vină în următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, datorită modului în care se vor repartiza finanţările.
"Ca expert, am împins foarte mult în ultimii zece ani ideea unei reforme administrativ-teritoriale. După atâta timp, mi-e greu să cred că se va întâmpla acest lucru. România nu a avut puterea să facă această reformă, pentru că nu a existat o asumare politică. A fost o încercare prin 2012, dacă îmi amintesc bine, când USL avea majoritate, dar a eşuat, pentru că nu au făcut ce trebuia din punct de vedere legislativ dar şi consultativ. Mi-e greu să cred că următorul guvern va avea o prioritate să facă aşa ceva. Dar cred că acest lucru se va realiza firesc şi normal, din punct de vedere economic. Se va întâmpla prin faptul că următoare planificare a fondurilor europene va fi mai descentralizată, dând mai multă putere agenţiilor regionale de dezvoltare, aducând decizia mai aproape de oraş. În al doilea rând vedem că există o idee de Românie metropolitană, de oraşe magnet puternice. Deci ideea de descentralizare o să vină firesc şi va fi din punct de vedere economic şi decizional în perspectiva accesării fondurilor europene", spune Mihăilescu.
Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, când s-a trecut de la împărţirea pe regiuni şi raioane la reîmpărţirea pe judeţe.
Se încarcă comentariile...
