Lansarea volumului “Fereastra serviciilor secrete” a reunit la Râmnicu Vâlcea cadre în rezervă din SRI

Lansarea volumului “Fereastra serviciilor secrete” a reunit la Râmnicu Vâlcea cadre în rezervă din SRI

Generalul (r) SRI Aurel Rogojan şi-a lansat în Râmnicu Vâlcea volumul  “Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale”. Lansarea de carte a avut loc la Biblioteca Judeţeană “Antim Ivireanul” în prezenţa a peste 100 de invitaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
La evenimentul publicistic au participat mai multe cadre militare în rezervă sau retragere din SRI, printre care şi  generalul (r) Iulian Vlad, cel care a condus Departamentul Securităţii Statului înainte de Revoluţia din 1989.
 
În cadrul evenimentului, generalul în rezervă Aurel Rogojan a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de conferenţiarul universitar Gabriela Russu Păsărin, aflată la Râmnicu Vâlcea în postura de moderator.
 
Iată ce a răspuns Aurel Rogojin întrebat fiind de ce s-a preferat ca persoane care au acţionat împotriva siguranţei naţionale să fie condamnate la închisoare pentru infracţiuni minore iar, ulterior, li s-a permis să ocupe funcţii de conducere, făcându-se trimitere la europarlamentarul Laszlo Tokes. 
   
„Având în vedere nişte cazuri care sunt menţionate şi în carte, răspunsul poate fi cu mai multe direcţii. Nu în ultimul rând, a prevalat un sentiment umanitar. O condamnare pentru infracţiuni contra securităţii statului însemna o extraordinară pedeapsă privativă de libertate de 15 sau 20 şi ceva  de ani. Invocarea unei infracţiuni minore era practic o aplicare a legii în nişte condiţii care nu duceau la acest efect. Ca să închei ideea, unii poate nu ajungeau la Focşani, ajungeau la Rahova”, a afirmat Rogojan.
 
 
În cartea sa, generalul (r) Aurel Rogojan prezintă o fotocopie după angajamentul eurodeputatului Laszlo Tokes, prin care acesta se obliga, în 1975, să nu mai aducă atingere securităţii statului român. 
 
Autorul cărţii a acceptat să comenteze şi despre „sifonarea informaţiilor în presă” ori scurgerea controlată a unor informaţii.
 
„Contraspionajul, dacă identifică un spion, nu-l arestează. În primul rând pentru că ar protesta Sindicatul Internaţional al Spionilor pentru lipsă de profesionalism. Unui spion, dacă este depistat, nu i se spune că a fost identificat, ci i se pun la dispoziţie sursele de informaţii dorite, acele informaţii care să dea aparenţa îndeplinirii misiunii lui şi, în acelaşi timp, să realizeze şi un punct de conjuncţie cu interesul statului pentru care el lucrează şi în acest fel se realizează ceea ce se cheamă un joc informativ. Vorbim despre o scugere de informaţii controlată în sens benefic. În alte situaţii, pot să existe lideri politici încorsetaţi şi constrânşi de persoane incomode de care nu se pot debarasa din menajeria lor şi atunci, un anumit tip de informaţie nu mai poate fi dată acestui beneficiar fiindcă ajunge acolo unde nu trebuie. Atunci, sigur, prietenii din presă, care sunt fraţii noştri de breaslă, mai scapă câte o informaţie şi trimit pe urma acestei informaţii organele de aplicare a legii. Este un mod de valorificare benefic care se face strict reglementar sub controlul comisiilor parlamentare în limita unor texte de lege şi a unor reglementări”, a spus Rogojan.
 
Cartea “Fereastra serviciilor secrete” a mai fost prezentată în alte opt oraşe ale ţării şi se are în vedere retipărirea ei întrucât toate exemplarele s-au vândut deja.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările