VIDEO Primul film despre daci făcut în ultima jumătate de secol. „Aveau partea lor de barbarie, va fi şocant“

VIDEO Primul film despre daci făcut în ultima jumătate de
secol. „Aveau partea lor de
barbarie, va fi şocant“

Scenă din filmul ”Fiii lupilor” FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

„Fiii lupilor“ este primul film despre viaţa dacilor din ultima jumătate de secol şi, aşa cum explică scenaristul Constantin Lăpuşneanu, îşi propune să prezinte faptele istorice aşa cum au fost, dure, necosmetizate, aşa cum nu se învaţă la şcoală

La 53 de ani de la lansarea celebrului film „Dacii“, în regia lui Sergiu Nicolaescu, Decebal revine pe marile ecrane din România. „Fiii lupilor“ este un proiect al Asociaţiei Culturale Geto-Dacii din Moldova în parteneriat cu mai multe asociaţii de reconstituire istorică.

Producţia va prezenta evenimente reale, petrecute cu 2.000 de ani în urmă, şi surprinde momentul în care Decebal învinge armata romană la sud de Dunăre şi este încoronat rege.

Constantin Lăpuşneanu, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale Geto-Dacii din Moldova şi scenaristul filmului, a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum a fost gândit acest proiect astfel încât să reproducă fidel adevărul istoric despre viaţa geto-dacilor. 

El spune că scopul principal al filmului este să educe publicul, chiar cu riscul ca unele detalii să şocheze.

Constantin Lăpuşneanu, vicepreşedintele Asociaţiei Culturale Geto-Dacii din Moldova, în costumul din film FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

„Weekend Adevărul“: Acţiunea filmului „Fiii lupilor“ se desfăşoară într-o perioadă destul de confuză. Cine v-a ajutat în realizarea scenariului pentru a evita inexactităţile?

Constantin Lăpuşneanu: Avem sprijinul a doi doctori în istorie, specializaţi pe tot ceea ce înseamnă civilizaţia geto-dacică. Este vorba de Cătălin Borangic, din Alba Iulia, care deţine şi enciclopedia-dacică.ro, cel mai complex site în acest domeniu. Alături de noi este şi domnul doctor în istorie Alexandru Berozvan, de la Institutul de Arheologie din Iaşi. Ambii sunt arheologi, au lucrat pe teren, ştiu ce s-a întâmplat atunci şi sunt printre cei mai titraţi specialişti în  civilizaţia geto-dacică. Scenariul filmului respectă firul istoric, nu este nimic inventat. 

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

- De ce v-aţi oprit tocmai la perioada de tinereţe a viitorului rege al dacilor? 

Pentru că reprezintă un moment de cotitură al istoriei – cam de atunci încep să apară consemnările despre daci sub conducerea lui Decebal. După victoria de la sud de Dunăre, în care a făcut daune foarte mari Imperiului Roman, Decebal a devenit rege. L-a omoarât chiar pe guvernatorul Opius Sabinus, iar evenimentul are greutatea şi importanţa echivalente cu uciderea unui preşedinte în zilele noastre. Ravagiile făcute atunci sunt consemnate în istorie. În filmul nostru, rolul principal nu îl are Decebal, iar luptele sunt corelate cu o poveste de iubire a unei familii de geto-daci. Totul se învârte în jurul unei familii de nobili care are gemeni. La naşterea copiilor, soţia nobilului moare. Unul dintre băieţi este alesul zeilor, va muri, iar celălalt rămâne şi duce numele familiei mai departe. Practic, este o ficţiune istorică, dar care are la bază scrierile istorice. Nu este o exagerare istorică, respectăm strict ceea ce s-a întâmplat atunci. Foarte multe aspecte din viaţa dacilor sunt trăite pe viu de noi, membrii Asociaţiei Culturale Geto-Dacii din Moldova.


FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

Chiar o facem pe bune, mergem în pădure şi trăim ca ei, în campanie militară, fără elemente moderne, ne îmbrăcăm exact cum se îmbrăcau ei, mâncăm exact cum mâncau ei, ne descurcăm exact cum se descurcau ei. Doar aşa îţi dai seama de foarte multe aspecte – cum erau, cum gândeau, cum se comportau. Facem asta de şase ani deja şi acesta a fost şi motivul pentru care realizarea unui film artistic nu a fost complicată pentru noi din punctul de vedere al recuzitei, al costumelor. 

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

- Aţi precizat, la un moment dat, că scopul filmului este să intre în profunzimea vieţii dacilor, aşa cum a fost ea în realitate, nu cum am învăţat noi la şcoală. La ce vă refereaţi, mai exact?

Mai sunt ceva scrieri, au mai rămas câteva consemnări la care noi ne-am raportat în realizarea scenariului. Erau alte mentalităţi atunci, total diferite de ceea ce ştim noi, pe care poate unii dintre noi le-ar accepta cu greu, dar asta era realitatea acelor vremuri, iar noi vom fi foarte atenţi la asta. Au apărut câteva filme – nu în România – care au mers exact pe această idee, respectarea în detaliu a adevărului istoric, fără să aibă tenta aceea de film hollywoodian. Dacii aveau partea lor de barbarie, de agresivitate.

O scenă care n-a mai fost să fie

- Care sunt acele aspecte ale vieţii dacilor pe care credeţi că publicul de azi nu le-ar putea înţelege? 

De pildă, am discutat mult dacă să introducem în film o scenă poate ieşită din comun pentru publicul român. Avem consemnări că tracii aveau mai multe soţii, iar la moartea bărbatului, femeile lui intrau într-un fel de luptă, dar nu neapărat fizică – nu ştim însă cu exactitate tipul luptei, pentru că nu există detalii. Cea aleasă pleca împreună cu bărbatul. Ori se sinucidea, ori era ucisă de cineva în cadrul unui ritual. Apoi, femeia şi bărbatul erau arşi pe rug, cenuşa le era pusă în aceeaşi urnă, care era îngropată în pământ. Ideea era că ei plecau împreună la zei.

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

- Va exista această scenă în film?

Am decis, totuşi, să renunţăm, dar nu neapărat de frica reacţiei publicului. Ne-am gândit că dacă omorâm de la început un personaj principal, ulterior, dacă vom dori să lansăm o continuare a filmului, trebuie să schimbăm şi actriţa respectivă.

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

- Aşadar, nu vor fi scene ritualice greu de privit?

Avem scene în care chiar o să arătăm aspecte pe care mulţi români nu le-ar putea înţelege la prima vedere. Aşa cum vă spuneam, dacii aveau mai multe femei. De exemplu, Ziei (n.r. – personaj feminin central din filmul „Fiii lupilor“) îi moare soţul. Conform tradiţiei, ea va trebui să fie luată de soţie de cineva din familie. La daci, nimeni nu rămânea văduv, pentru că nu-şi permiteau – trebuiau să facă cât mai mulţi copii. De aceea, regii sau nobilii îşi permiteau să aibă mai multe femei. Cu cât erai mai bogat, cu atât îţi permiteai să ai mai multe soţii. Vedeau cu totul şi cu totul altfel lumea. De pildă, Zia va fi luată de soţie de fratele răposatului. Putea să o ia şi tatăl lui sau cine şi-ar fi permis, pentru că totul era în funcţie de avere. 

- Nu vă e frică de reacţia negativă a publicului?

De ce ar trebui să ne fie frică dacă aceste lucruri sunt atestate arheologic, istoric? Noi vrem să educăm publicul, pentru că altfel nu facem nimic. Trăim în acea minciună că dacii erau toţi îmbrăcaţi în alb, erau blonzi cu ochii albaştri şi erau chipeşi ca nişte Feţi-Frumoşi. Nu e adevărat! Dar aceasta este doar una dintre bucăţelele din film. Accentul este pus pe mentalitatea lor, pe stilul de viaţă şi pe cum vedeau ei viaţa la momentul acela. Cu siguranţă, pentru unii s-ar putea să fie şocant.

Un Decebal care să fie pe măsura lui Amza Pellea

- Ce ne puteţi spune despre actorii care şi-au asumat rolurile geto-dacilor?

Majoritatea actorilor sunt membri ai asociaţiei noastre, dar ei au roluri secundare. Pe lângă aceştia, există actori profesionişti, majoritatea fiind de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Îi amintesc pe Maria-Magdalena Chihaia, Gabriel Apostol, Alexandru Nae, Gabriela Hamzescu. Gabriel Apostol va juca rolul nobilului Tarabostes, tatăl gemenilor. În prezent, căutăm un actor pentru rolul lui Decebal. Încă n-am găsit. Pentru acest rol este nevoie de un personaj de forţă, cu trăsături fizice aparte. Vă daţi seama, va concura cu Amza Pellea, aşa că trebuie să fie un actor de calibru.

- Unde s-au desfăşurat filmările?

Primele filmări au avut loc la Iaşi, următoarele vor fi pe Rarău, apoi, în decembrie, ne întoarcem într-o comună
din Iaşi, unde există şi nişte morminte dacice, şi ajungem şi la Sibiu. Mai avem două sesiuni de filmări, undeva pe Ceahlău, chiar acum, în noiembrie. Şi poate, cu puţin noroc, vom filma şi în ianuarie, când sperăm să prindem o zăpadă mai sănătoasă, ca să facem scena bătăliei. Totul se filmează în spaţiu deschis, nu este nimic făcut „pe cearşaf albastru“. Totul este natural. La primele filmări au participat în jur de 80 de persoane, timp de vreo patru zile. Totul a fost organizat de mine, cu băieţii mei de la asociaţie. Nouă ne place ce facem, suntem pasionaţi de povestea asta.

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

- Dar de ce vă mutaţi cu filmările de la Iaşi tocmai la Sibiu?

În Sibiu, în comuna Cristian, este o replică a unei cetăţi romane, făcută de nişte prieteni de la o asociaţie ca a noastră. La noi, mai sunt nişte castre romane care au rămas, la Jidova, în Argeş, mai este Porolissum, în Zalău, ar mai fi una pe Valea Oltului. S-ar putea filma şi aici, dar la Sibiu, colegul meu şi-a făcut o tabără romană din lemn, în mărime naturală. Un sfert din film va fi făcut acolo, cu bătălia finală, cu absolut toate detaliile istorice. Probabil este cel mai amplu proiect la care ne-am înhămat până acum şi uşor nu este. Dar dacă vrem să facem ceva cu adevărat şi să lăsăm ceva în urma noastră, cred că acum e momentul.

„În străinătate, am văzut multe asociaţii cu tematică vikingă. Mi-am zis: «O să fac şi eu ceva cu dacii mei»“

- Ce greutăţi aţi întâmpinat la filmări?

Scopul nostru e să facem totul cât mai real, ceea ce nu-i deloc confortabil. Nici vara nu a fost uşor – să fugi cu armuri pe tine, pe dealuri, la 40 de grade, nu-i treabă simplă. Unele armuri cântăresc şi până la 25 de kilograme. Echipamentele sunt reale, nu butaforie. Şi armele la fel, doar că nu sunt ascuţite. La filmările de la Sibiu va trebui să fim toţi romanii şi toţi dacii, asta însemnând peste o sută de oameni. Vă daţi seama ce raport de forţe! Acum, la filmările din iarnă, vom avea nevoie de corturi militare, ne trebuie ceai fierbinte, ne trebuie sobe. Va fi greu, dar dacă ne ies filmările acestea din toamnă şi din iarnă, în principiu, în primăvară ar trebui să avem filmarea încheiată. Până acum, am reuşit tot ce ne-am propus, aşa că nu ne vom da în lături nici de această dată. O să ducem proiectul la bun sfârşit.

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

Chetă pentru un film

- Când vom putem viziona „Fiii lupilor“?

Îmi este foarte greu să vă spun. Primele filmări au fost realizate doar din banii noştri. Pur şi simplu, am făcut chetă, am pus bani împreună, l-am sunat pe regizor şi i-am spus: „Uite, am strâns banii ăştia, poţi să vii?“. Regizorul este Oleg Butnaru, din Republica Moldova, un adevărat profesionist.

- De unde aveţi această pasiune pentru civilizaţia geto-dacică?

De mic copil am fost pasionat. Tot timpul desenam daci şi indieni, mi-aduc şi acum aminte. Apoi, când am plecat din ţară, am vrut să-mi fac o armă dacică – cred că am şi fost primul din România care şi-a făcut o armă dacică, prin 2006. Ulterior, mergând prin ţări străine, am văzut tot felul de asociaţii care aveau ca tematică vikingii şi organizau foarte multe evenimente. Mi-am zis: „O să fac şi eu ceva cu dacii mei“. Şi am ajuns în acest punct. Suntem o echipă mare, suntem bine văzuţi, am făcut multe evenimente.

„Nimeni nu a crezut în noi“

- La ce fel de evenimente vă referiţi?

Sunt festivaluri cu tematică, unde lumea găseşte o tabără dacică sau romană, cu tot felul de ateliere pentru copii, pentru că ei, copiii care vin cu bunicii de mână, sunt targetul cel mai important. Copiii învaţă tot felul de chestiuţe pe care n-au de unde să le afle în ziua de astăzi. Toată lumea învaţă o pagină de istorie pe care, până la urmă, o şi trăieşte pe viu. Pentru că văd o armă, pun mâna pe ea, văd cum arăta o armură, ascultă o poveste, o legendă. Înţelege de ce luptau aşa, de ce se îmbrăcau aşa, află cum trăiau dacii, ce personalităţi aveau la vremea aceea. Scopul asociaţiei noastre, dar şi al filmului este să intrăm cât mai mult în profunzimea vieţii dacilor, să înţeleagă lumea de ce dacii gândeau că erau nemuritori, de ce făceau acele ritualuri, lumea să-şi facă o imagine reală a strămoşilor noştri, să ştie mai multe decât găsesc prin manuale.

FOTO Asociaţia Culturală Geto-Dacii Moldova

- Există public pentru aşa ceva?

Festivalurile pe care le facem noi sunt evenimente culturale, educaţionale, făcute de oameni pasionaţi. Anul trecut am făcut două festivaluri. Vă spun sincer că nimeni nu a crezut în noi, dar am reuşit să aducem la Cucuteni, la Iaşi, 6.000 de oameni pe un vârf de deal, la 57 de kilometri de oraşul Iaşi, unde nici nu ajungi cu maşina. Pe lângă aceste întâlniri, participăm şi la evenimente caritabile, la tot felul de evenimente culturale organizate de muzee, mergem oriunde suntem cheamţi – am fost în şcoli, în licee, în grădiniţe. Nu suntem plătiţi de nimeni, facem totul din pură pasiune.

- Ce se ascunde în spatele bărbilor stufoase pe care le aveţi cei mai mulţi dintre voi? Ce profesii aveţi?

Eu sunt tatuator, am un salon de tatuaje şi cinci angajaţi. Sunt artist la bază, am absolvit Facultatea de Arte. În asociaţia noastră, avem pompieri, profesori, oameni din toate domeniile. Suntem diferiţi, dar nu contează asta, ci faptul că ne leagă aceeaşi pasiune şi faptul că am devenit ca o mare familie, cred că ăsta este cel mai important lucru.

CV

Numele:
Constantin Lăpuşneanu

Data şi locul naşterii:
13 noiembrie 1975, Iaşi

Studiile şi cariera:

În 1999, a absolvit Universitatea Naţională de Arte „George Enescu“ din Iaşi.

Din 2015 este vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale Geto-Dacii din Moldova.

În 1994, alături de fratele său, a înfiinţat trupa de heavy-metal GOD şi, până în 2002, a susţinut zeci de concerte şi a înregistrat trei albume.

Din 2003 are propriul salon de tatuaje, Castor Ink.

Locuieşte în: Iaşi. 

Pe aceeaşi temă:

„Diana”, regizat de Ed Perkins, va fi primul documentar despre prinţesă lansat în cinematografe

VIDEO Poiana Omului, locul legendar al dacilor. Priveliştile spectaculoase ale ţinutului din Munţii Orăştiei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările