Cum a devenit Sinaia o frântură de Elveţie. „Am investit pe termen lung, nu pe un an-doi”

Cu zeci de milioane de euro atrase prin proiecte finanţate cu fonduri europene, staţiunea de la poalele Bucegilor şi-a schimbat radical înfăţişarea în nici patru ani şi a lăsat în urmă Buşteni şi Azuga, oraşe cu potenţial turistic enorm, dar încremenite în timp.

În 2013, Sinaia era un uriaş şantier. Au fost ani de disconfort atât pentru turişti, dar şi pentru localnici. Şanţuri peste tot, moloz, maldăre de pământ pe marginea trotuarelor, praf şi zgomot. Dar rezultatul se vede astăzi. Oraşul în sine a devenit o atracţie turistică, şi nu doar domeniul schiabil sau Peleşul.

„Primul nostru mare proiect, realizat cu fonduri europene în valoare de 18.100.000 euro, a fost Reabilitarea infrastructurii publice urbane „Via Sinaia Design-Verde-Deschis”. La Sinaia începea în 2013 un uriaş şantier. A fost schimbată toată infrastructura subterană pe arterea principală şi pe cele adiacente, dar au fost refăcute şi câteva piaţete, precum şi trotuarele şi iluminatul public”, se arată într-o informare trimisă ziarului „Adevărul” de Primăria Sinaia.

Până în 2019, Sinaia a atras fonduri europene în valoare de 26.600.000 euro, iar pentru contractele semnate începând cu anul 2019, a atras fonduri în valoare de peste 32.400.000 euro. Doar anul trecut au fost semnate 12 proiecte care vor primi finanţare europeană.

„Avem trei proiecte pe mobilitate urbană, ECO-BUS, PARK & RIDE şi NOCO2-cale pentru pietoni, două proiecte pe educaţie, Centrul multifuncţional educaţional recreaţional ZINO-educaţie de la A la Z şi Sinaia 3.0 Educaţie. Social. Mobilitate, un proiect pe sănătate, Dezvoltarea infrastructurii de sănătate dotare ambulatoriu Spitalul Orăşenesc Sinaia, două pe social, Centru S – loc de bine şi WIFI4EU,  şi nu în ultimul rând două proiecte pe Smart City, Eficienţă energetică & extindere iluminat zona istorică – Sinaia şi Amenajare grădină publică Parc Ştirbei. În acest moment, ne aflăm pe punctul de a semna contractul pentru un proiect de aproape 3 milioane de euro privind Creşterea capacităţii de gestionare a crizei sanitare Covid-19 în oraşul Sinaia. Iar cel nou la care lucrăm şi care este, de asemenea, foarte important în contextul pandemiei se numeşte AICI şi ACUM educaţie online”, menţionează sursa citată.

Autobuze hibrid, cumpărate cu fonduri europene de Primăria Sinaia FOTO Primăria Sinaia

Proiecte de domeniul SF

În spatele acestor denumiri pompoase se află proiecte realmente de domeniul SF. Sinaia va avea primul liceu din România cu saună şi piscină interioară, un proiect în valoare de 5 milioane de euro, dar şi pasarele supraterane, care vor face legătura între cartiere de la înălţime, un proiect futurist în valoare de 4.841.582 €. Tot din fonduri europene a fost realizată şi telegondola Carp care face legătura între Cota 1400 şi 2050.

Pasarele supraterane futuriste vor străbate Sinaia de la un capăt la altul FOTO Primăria Sinaia

Cum a reuşit Sinaia să devină un magnet pentru banii europeni? „La Sinaia, noi am reuşit pentru că am investit în echipă şi am creat o strategie pe termen lung, nu pe un an sau doi. Aceste ingrediente ne-au condus la absorbirea multor fonduri europene. În ultimul timp, Azuga s-a inspirat de la Sinaia şi începe să se dezvolte. Sper ca şi oraşul Buşteni să o facă. În orice caz, suntem în punctul în care, împreună cu celelalte două administraţii din zonă, Buşteni şi Azuga, ne întâlnim şi putem face proiecte integrate. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în ultimii 16 ani” , a declarat Vlad Oprea, primarul oraşului Sinaia.

Azuga, staţiune de nişă?

Azuga încearcă să se desprindă cumva de renumele de staţiune prăfuită, de oraş industrial abandonat, şi străduindu-se să ia lumină dinspre Sinaia. Noua administraţie locală, care a preluat frâiele în urmă cu patru ani, a înţeles că până să vină investitorii care să scoată staţiunea din praful de şamotă trebuie să apuce calea europeană, după modelul „Perlei Carpaţilor”.

Centrul staţiunii Azuga FOTO Primăria Azuga

„Avem în derulare, în diferite faze, nouă proiecte cu finanţare europeană în valoare de o sută de milioane de lei. Printre acestea, unul are în vedere mobilitatea urbană. Vor fi cumpărate trei autobuze hibrid care vor lega între ele trei puncte esenţiale din Azuga, domneniul schiabil, gara şi spitalul. Va fi înlocuit de asemenea şi bătrânul teleschi, moştenit din anii 80, cu un telescaun modern”, a precizat Mircea Arieşean, administratorul public al staţiunii Azuga.

Azuga pare că se îndreaptă către o staţiune de nişă, fiind preferată din ce în ce mai mult de amatorii de mountain bike. Administraţia locală caută acum să valorifice trendul. O pistă de biciclete va lega în curând gara oraşului de zona pârtiilor de schi, pentru că de aici încep traseele pentru amatorii de sporturi extreme. Rămâne însă pata neagră a vechii zone industriale pe care turiştii nu au cum să o evite în drumul lor către domeniul schiabil.

Baza domeniului schiabil din Azuga. În spate se pot vedea clădirile în construcţie, abandonate FOTO Primăria Azuga

„Toată lumea ne spune despre această zonă. Este proprietate privată acolo, iar tot ceea ce am putut face noi a fost ca din 2017 să creştem impozitele cu 500% pentru proprietăţile neîngrijite. Deja proprietarii acestor clădiri au înţeles că trebuie să facă ceva. Recent, a fost dărâmată una dintre clădirile fostei fabrici de şamotă”, a precizat Mircea Arieşean.

Azuga se luptă însă şi cu o serie de investitori scăpătaţi care au ridicat clădiri impunătoare la baza pârtiei Sorica, pe care le-au abandonat ulterior. Aici ar fi trebuit să fie un complex hotelier, dar acum este un bloc uriaş din beton care ştirbeşte din farmecul staţiunii.

Zona industrială din Azuga, cu clădiri în ruină, abandonate. O parte dintre ele au fost puse la pământ de proprietari care nu mai vor să plătească suprataxe 

Azuga a înţeles că imaginea contează. Tot din fonduri europene a reuşit să amenajeze parcurile din zona centrală a staţiunii. „Acum nu se vede mare lucru, pentru că este iarnă, dar din primăvară se va putea observa schimbarea când totul va fi verde”, a mai spus administratorul public al staţiunii Azuga.

Staţiunea Buşteni, încremenită în timp

Buşteni a încremenit în timp. Studiind proictele de hotărâre din 2019 ale Consiliului Local Buşteni te întrebi dacă nu cumva ai ajuns pe site-ul unei agenţii imobiliare.

O parte din lista de proiecte supuse votului în Consiliul Local Buşteni FOTO captură site Primăriei Buşteni  

 La Buşteni, consilierii par că se ocupă exclusiv cu vânzarea, închirierea sau concesionarea terenurilor aflate în domeniul primăriei. Nimic despre investiţii majore.

Valea Cerbului din Buşteni, zona cunoscută pentru ”oraşul rulotiştilor”. Din anul 2019 în zonă a fost interzisă camparea 

Noul primar al staţiunii, liberalul Mircea Corbu, ales în septembrie 2020 şi care-l înlocuieşte pe traseistul politic Emanoil Savin, nu a răspuns la telefon pentru a povesti reporterului „Adevărul„ despre proiectele pe care are de gând să le iniţieze în următorii patru ani de mandat.