Conacul boierului Bellu din Urlaţi, o bijuterie arhitectonică ascunsă printre dealurile cu vii din Prahova

Conacul boierului Bellu din Urlaţi, o bijuterie arhitectonică ascunsă printre dealurile cu vii din Prahova

Conacul Bellu de la Urlaţi, un altfel de obiectiv care va răsplăti curiozitatea turiştilor. FOTO Adevărul Ploieşti

Pentru majoritatea turiştilor care aleg Prahova, obiectivele turistice aflate în top sunt, majoritar, în staţiunile montane. Multe alte frumuseţi sunt răspândite, însă, prin satele şi oraşele din judeţ. Printre ele, şi conacul Bellu din Urlaţi, care a aparţinut familiei ce a dat şi numele celebrului cimitir din Bucureşti

Ştiri pe aceeaşi temă

Aflat la aproximativ 80 de kilometri de Bucureşti, pe dealurile cu vii din zona Urlaţi, Dealu Mare, conacul Bellu ar putea fi ratat dacă nu sunteţi atent la indicatoarele care îi semnalează prezenţa, destul de puţine.

Cel mai uşor îi puteţi da de urmă la intersecţia drumului ce merge spre Urlaţi din DN 1B, Ploieşti – Buzău. Este ascuns pe un deal, într-o frumoasă poieniţă, o mică bijuterie arhitectonică ce răsplăteşte eforturile turiştilor în căutare de altceva. 

De un alb imaculat, renovat complet şi plasat într-un cadru ce-ţi taie răsuflarea, este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească, construit în stil vechi românesc.

Ceea ce s-a păstrat din conac, acum muzeu, este doar o parte dintr-un complex de clădiri care a înfruntat cele două războaie mondiale şi mai ales teribilele cutremure din 1940, 1977, 1984 şi 1990.

Domeniul Bellu se compunea din „Casa Mare”, conacul propriu zis, o cuhnie, o biserică, acum dispărute, „Casa Mică”, actualul conac, şi ansamblul porţii de intrare. Conacul se completează cu o cramă boierească cu piese cioplite în piatră (linuri, călcătoare) din sec. II-III şi alte utilaje şi vase pentru producerea vinului din cele mai vechi timpuri şi până azi.

La interior, conacul este şi mai fascinant, o îmbinare fastuoasă între influenţele occidentale şi cele orientale în care se păstrează foarte mult din mobilierul original, dar şi fotografii realizate de Alexandru Bellu, boierul căruia i-a aparţinut conacul, cărţi şi obiecte personale, tablouri, candelabre, sfeşnice, statuete, stampe, vase orientale, porţelanuri şi argintărie.

De altfel, după planurile şi fotografiile boierului cu origini macedonene Alexandru Bellu (1850-1921), artist fotograf recunocut, s-a realizat şi restaurarea clădirii, ultima finalizată în 2010.

Deşi ar fi putut să se stabilească la Paris sau ar fi putut să profeseze ca avocat, Alexandru Bellu a preferat să locuiască la Urlaţi, străbătând satele din jur pentru a imortaliza frumoase chipuri de ţărani. Era prieten cu Nicolae Grigorescu şi Theodor Amann, un mare om de cultură, numismat şi colecţionar pasionat. Cimitirul Bellu din Bucureşti a fost numit după baronul Bellu, unul dintre strămoşii boierului Alexandru, după ce acesta a donat primăriei Capitalei un teren, în 1853.

O excursie la Urlaţi se poate transforma, astfel, într-o lecţie de istorie, savurată într-un peisaj de vis, poate diferit de al munţilor de pe Valea Prahovei, dar la fel de încântător pentru suflet.

Mai puteţi citi

FOTO Casa cu muşcate în cerdac a negustorului Hagi Prodan, clădirea istorică a Ploieştiului

„Buceagul“, misterioasa denumire care a dat numele munţilor Bucegi. Vârful Omu, sanctuar dacic

Localităţi dispărute. Satul Plăieţu a fost acoperit de apele barajului de la Măneciu


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: