Apocalipsa după Gabriel Oprea şi Carmen Dan la Interne. Cum s-a deprofesionalizat Poliţia Română din cauza legilor proaste

Carmen Dan, fost ministru de Interne, într-una dintre vizitele la Şcoala de Agenţi de Poliţie de la Câmpina

După intrarea în vigoare a Ordonanţei care limita pensia la nivelul salariului, mii de poliţişti cu experienţă s-au pensionat lăsând în locul lor „copii“ de 19 ani cu arma la brâu.

Gafele poliţiştilor la care asistăm cu toţii în ultima perioadă nu sunt altceva decât rezultatul unor decizii „heirupiste“ luate de ministrii de Interne Gabriel Oprea şi Carmen Dan. În a doua jumătate a anului 2017, Ministerul de Interne s-a confruntat cu un val de pensionări fără precedent. În câteva luni, peste 4.000 de poliţişti din întreaga ţară, agenţi şi ofiţeri, şi-au depus dosarul de pensionare.

 Exodul a fost provocat de vestea privind aprobarea unei Ordonanţe de Urgenţă, intrată în vigoare în septembrie 2017, care nu mai permitea unui poliţist să aibă pensia mai mare decât salariul. Ca atare, orice angajat al MAI care avea vechimea necesară şi-a putut încheia cariera fără să fie oprit de către şefi, pentru a putea prinde legea veche cu beneficiile ei.

Lege apărută în 2015 pe vremea ministrului Gabriel Oprea, extrem de favorabilă poliţiştilor şi care le permitea acestora să iasă la pensie anticipat, cu pensii foarte mari, ba mai mult permitea cumularea pensiei cu salariul. Astfel, unii dintre angajaţii MAI au ieşit la pensie şi imediat au fost angajaţi din nou tot în MAI, pe filieră politică, în funcţii de secretari de stat sau de consilieri. Pentru a nu pierde aceste privilegii, majoritatea poliţiştilor care au aflat despre ordonanţa de urgenţă pregătită de Carmen Dan şi care plafona pensiile la nivelul salariilor au decis să-şi depună dosarele de pensionare.

S-au retras astfel din activitate oameni cu experienţă, lăsând în urmă un deficit de personal pe care cei care au venit la conducerea MAI au încercat să-l acopere rapid, prin încadrări directe, prin reducerea perioadei de şcolarizare şi mai ales prin scăderea nivelului de pregătire. Iar urmările le vedem astăzi.

„Fabrica“ de poliţişti de la Câmpina

Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr“ din Câmpina, aflată în subordinea MAI, a fost transformată în fabrică de poliţişti. Începând cu 2017, s-a redus perioada de şcolarizare de la doi ani, cât fusese până atunci, la zece luni. Din cele zece luni, elevii admişi fac cursuri timp de cinci luni, iar restul de timp până la absolvire sunt în stagiul de practică la Inspectoratele Judeţene unde au domiciliul. Reducerea drastică a timpului de şcolarizare a dus evident şi la comprimarea materiei la limită.

Comisarul Ciprian Tureac, unul dintre cei mai apreciaţi profesori ai Şcolii de Poliţie de la Câmpina, explică pe scurt în ce constă pregătirea teoretică şi practică a elevilor.

”În cele cinci luni de şcoală învaţă noţiuni bazice despre drept penal, drept procesual penal, autoapărare, tactică poliţienească şi elemente din investigaţia criminală mai ales”, a explicat comisarul Tureac.

Dincolo de studiul efectiv, elevii fac un soi de practică inclusiv în şcoală. Prim metoda jocurilor de rol, ei sunt puşi să acţioneze ca şi când s-ar afla într-o situaţie reală, timp în care învaţă să utilizeze cătuşele, de exemplu, cum se intervine în cazul unor fapte cu violenţă stradală sau cum să acţioneze în caz de violenţă în familie. Agenţii de poliţie care urmează cursurile la Câmpina au fost formaţi până acum pentru arma ”Ordine Publică”, unde este cel mai mare deficit de personal.

Examenul de final de studii are două componente, una bazată pe cunoaşterea legislaţiei specifice, şi este o testare scrisă. Cea de-a doua etapă are în vedere un test practic în care trebuie să prezinte modul de operare al unui poliţist într-o situaţie dată. Elevii sunt examinaţi la final de o comisie formată din profesori ai şcolii, dar şi din ofiţeri veniţi de la Inspectoratele de Poliţie din ţară. Rata de absolvire este de peste 95 la sută. Iar cei care nu reuşesc să termine cursurile nu „pică“ la examenul final, ci se retrag pe parcurs din motive personale.

Poliţist în stradă după trei luni de şcoală

Odată cu nevoia stringentă de poliţişti pe piaţă, MAI a aprobat pentru şcoala de la Câmpina peste 1.000 de locuri pentru fiecare sesiune. Mai mult, pentru prima dată în istoria instituţiei de învăţământ, au fost organizate câte două sesiuni de admitere anual, una în august-septembrie şi cea de-a doua în ianuarie. În septembrie 2017, chiar în zilele în care candidaţii erau în şcoală pentru a-şi depune actele necesare la înscriere, IGPR a anunţat că numărul locurilor s-a dublat peste noapte de la 500 la 1.000. În paralel cu admiterea, au fost organizate câte două sesiuni pe an de recrutare de personal din sursă externă. Cu alte cuvinte, oricine trecea testul grilă şi testarea sportivă, a doua zi primea uniformă, iar în trei luni era poliţist în stradă. Chiar şi aşa, în momentul de faţă există un deficit de personal de peste 15.000 de poliţişti, susţine agentul şef Cosmin Andreica, liderul Sindicatului Europol.

Potrivit acestuia, nu neapărat comprimarea timpului pentru şcolarizarea viitorilor poliţişti a determinat această fractură în MAI, ci lipsa unei politici de cadre şi lipsa unor tutori special antrenaţi care să coodoneze agenţii proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii. Imediat după terminarea cursurilor, un agent de poliţie activează sub îndrumarea unui poliţist coordonator, denumit tutore, pe o perioadă de şase luni.

”În şcoală ei fac toate materiile, problema este că atunci când vin în teren nu are cine să se ocupe de ei, nu există tutori. Au ajuns să fie tutori alţi agenţi care au doi, trei ani vechime. Asta este marea nenorocire. Tutela sub care ei sunt în stagiul de practică, dar şi timp de şase luni când termină şcoala, este tratată cu o superficialitate foarte mare. În 90 la sută dintre cazuri, aceşti tutori sunt doar pe hârtie, ei ajungând să facă serviciu cu alţi colegi doar pentru a fi la număr pe stradă. Nu există tutor specializat, ei sunt aleşi din rândul colegilor cu o vechime mai mare. Nici măcar nu ştiu ce trebuie să facă”, a explicat Andreica.

Acesta susţine că au fost cazuri în care tutorele unui absolvent a fost ales chiar din rândul poliţiştilor ajunşi în sistem prin încadrare directă. Liderul Europol susţine că acest mecanism de încadrare directă într-o instituţie de forţă nu există alte ţări europene.

Încadrarea directă a poliţiştilor a început în România în perioada 2004-2005, odată cu intrarea României în UE, când se impunea să existe un anumit număr de poliţişti la mia de locuitori. Acest sistem a fost oprit până în anul 2016, când nevoia de personal a determinat din nou conducerea MAI să apeleze la acest mecanism.

MAI a decis totuşi să revină asupra modului de pregătire a poliţiştilor. Astfel, începând din ianuarie 2020, când este programată următoarea sesiune de admitere la Şcoala de la Câmpina, se are în vedere modificarea perioadei de şcolarizare, spun surse din Poliţiei. Deocamdată, nu este clar cât vor dura cursurile. În septembrie, de la Câmpina vor intra pe piaţă aproape 3.000 de agenţi de poliţie, iar cei mai mulţi nu vor împlini 20 de ani.