Omul care a revoluţionat pomicultura românească. La 88 de ani, Ilarie Isac este activ şi are planuri mari. Deţine brevetul Simfoniei Lalelelor

Omul care a revoluţionat pomicultura
românească. La 88 de ani, Ilarie Isac este activ şi are planuri mari. Deţine brevetul Simfoniei Lalelelor

Ilarie Isac are 88 de ani şi o memorie de invidiat FOTO: Denis Grigorescu

În perioada comunistă, Ilarie Isac (88 de ani) a condus pomicultura din România şi a reuşit să o facă performantă: au fost create zeci de staţiuni şi pepiniere şi au fost plantate noi livezi. Tot prin eforturile lui, a apărut şi Simfonia Lalelelor, cea mai mare expoziţie florală din ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe 3 ianuarie 2021, Ilarie Isac a împlinit 88 de ani şi
este activ ca-n tinereţe, are o memorie de invidiat şi-şi petrece zilnic câteva ore citind şi documentându-se. Nu stă
toată ziua: se ocupă de livada pe care o deţine în apropiere
de Piteşti şi este preşedintele Societăţii Naţionale a Pomicultorilor din România, care are peste 5.000 de membri şi 27 de filiale.

Toată cariera lui Ilarie Isac îl recomandă pentru această funcţie. A fost dintotdeauna pasionat de horticultură şi
pomicultură. În 1957, a absolvit magna cum laude Facultatea de Horticultură din Bucureşti, iar din 1970 este doctor în ştiinţe agronomice. A lucrat până în 1976 la Staţiunea Pomicolă Voineşti-Dâmboviţa, pe care a şi condus-o timp de şase ani. În perioada în care a lucrat la Voineşti, a înfiinţat prima livadă de măr cu 5.000 de pomi/ hectar. În 1976, a ajuns la conducerea Direcţiei de Pomicultură din Ministerul Agriculturii.

Şi tatăl său, Ion D. Isac, a fost o personalitate, fiind autorul primei cărţi româneşti despre Primul Război Mondial, fost deputat şi vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor. 

Acasă la Isac

De cum intri în sufrageria lui Ilarie Isac, vezi pe masă sute de documente şi fotografii minuţios ordonate, plus numeroase cărţi. Născut în 1933, în comuna Pojogeni din Gorj, Ilarie Isac s-a stabilit la Piteşti în 1977. A fost şi este foarte pasionat de horticultură şi pomicultură. În 1957, a absolvit magna cum laude Facultatea de Horticultură din Bucureşti. Din 1970 este doctor în Ştiinţe Agronomice. A lucrat până în 1976 la Staţiunea Pomicolă Voineşti-Dâmboviţa, pe care a şi condus-o timp de şase ani. În perioada în care a lucrat la Voineşti a înfiinţat prima livadă cu 5.000 de pomi/hectar (măr). În 1976 a fost numit director al Direcţiei de Pomicultură din Ministerul Agriculturii.

Ilarie Isac ţine minte cu o precizie impresionantă detalii numeroase de acum aproape cinci decenii.

Cum s-a ajuns de la 8 la 26 staţiuni pomicole

„Am luat decizia, împreună cu cei 30 de colegi din subordine, de a ne descentraliza din Minister şi de a ne muta cu serviciul la Institutul de Cercetări Pomicole Mărăcineni-Argeş. Am avut ideea de a crea, prin integrare cu Institutul de la Mărăcineni, un organism central de coordonare a pomiculturii româneşti, numit Trustul de Cercetare, Inginerie Tehnologică, Proiectare şi Producţie Pomicolă, al cărui conducător am devenit“, povesteşte Isac.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Până în 1977, în România, erau opt staţiuni pomicole. După ce Ilarie Isac a creat trustul, le-a propus autorităţilor de la Bucureşti înfiinţarea a încă 18 staţiuni pomicole în ţară. Ideea sa a fost rapid acceptată. „În 1977, România a ajuns să
aibă 26 de staţiuni pomicole. Fiecare staţiune a preluat activitatea pomicolă din judeţul în care activa. Şi tot în 1977 s-au înfiinţat 42 de pepiniere.“

În perioada în care Ilarie Isac a coordonat administrativ pomicultura românească, din 1976 până în 1981, au fost plantate 62.000 de hectare de noi livezi în sistem intensiv şi superintensiv, pe bază de proiecte organizate în ferme specializate. În aceeaşi perioadă, producţia de material săditor în România a crescut de la 1,6 milioane de pomi anual la 19 milioane de pomi anual. Drept urmare,
din ţară importatoare de material săditor, România a ajuns o ţară exportatoare de material săditor însemnat, începând cu 1980. Tot graţie eforturilor lui Ilarie Isac şi ale echipei sale, s-a  reuşit obţinerea unor fonduri externe, pe baza cărora s-au construit 13 depozite de păstrare a fructelor, fiecare cu capacitatea de 5.500 de tone, în Argeş, Dâmboviţa, Mehedinţi, Iaşi, Dolj, Mureş, Prahova, Vrancea, Buzău, Gorj, Olt şi Satu Mare.

„Cercetarea pomicolă este la pământ”

După 1990, pomicultura românească a decăzut mult, spune cu regret Ilarie Isac. „Acum nu mai este vreo evidenţă a pepinierelor. Din 26 de staţiuni pomicole mai sunt doar şase, însă la unele dintre ele cercetătorii sunt neplătiţi de trei ani. Cercetarea pomicolă este la pământ. Pomicultura este, din păcate, într-un declin teribil“, spune specialistul, care a ieşit la pensie în anul 2000. „Nu prea se mai înghesuie cei tineri la cercetare. Media de vârstă a cercetătorilor din pomicultură este cam ridicată.“

Crede că una dintre cauzele scăderii numărului de cercetători este că, deşi specialiştii au cerut de-a lungul anilor ca retribuţia cercetătorilor să fie strâns legată de rezultatele din producţie, acest lucru n-a fost pus în aplicare. Şeful de fermă este retribuit într-un fel, iar cercetătorul care i-a dat soiul şi tehnologia, într-un alt fel, cu dezavantaje pentru acesta din urmă. „Mi se pare nefirească această stare de fapt, existenţa unor retribuiri diferite într-un sistem integrat, cum sunt cercetarea, proiectarea şi producţia pomicolă.“

Specialistul a întocmit, după 1990, numeroase documentaţii cu planuri viabile pentru revitalizarea pomiculturii. „Am demonstrat cu cifre că singura soluţie pentru a ieşi din criză este privatizarea loturilor nu mai mici de 15 hectare, dar nici mai mari de 20 de hectare, care să intre în posesia tinerilor ingineri şi tehnicieni horticoli. Pe această bază se pot înfiinţa ferme pomicole viabile, în care să lucreze proprietarul cu întreaga sa familie, aşa cum se întâmplă în Occident“, explică Isac. A trimis studiile la Ministerul Agriculturii şi la alte instituţii publice, dar în zadar. Nimeni nu i-a răspuns.

Detaliile celei mai mari expoziţii florale, puse la punct cu fratele marelui pictor Ion Pacea

De-a lungul carierei sale, reputatul specialist a beneficiat de un stagiu de specializare de aproape un an în Franţa (în 1969, la Versailles, Montpellier, Bordeaux, Angers), precum şi de vizite de documentare în Olanda, Germania, Danemarca, Elveţia, Italia, Spania şi S.U.A.

După ce a văzut grădinile minunate de la Versailles, a început să îi „încolţească” ideea de a crea o expoziţie horticole permanente în România. „Destinul a făcut ca din experienţele profesionale acumulate peste hotare să am posibilitatea, cu adaptările de rigoare, să le plantez în solul românesc, chiar în perioada socialistă”, îşi aminteşte el.

În primăvara lui 1977, după ce s-a mutat la Piteşti, ideea de a realizat o expoziţie florală a prins contur. Iniţial s-a gândit la două variante de nume pentru expoziţie – Sărbătoarea florilor şi Laleaua Piteştiului – pentru ca în final să se oprească la Simfonia Lalelelor, „deoarece aceasta exprimă cel mai fidel starea sufletească pe care o ai privind armonia florilor şi a culorilor”. Ideea denumirii „Simfonia Lalelelor” i-a venit în timp ce se afla la o conferinţă organizată la Sala Sporturilor din Piteşti.

Ilarie Isac (centru, la microfon) vorbind la prima ediţie a Simfoniei Lalelelor, în 1978 FOTO: arhiva personală

„Acel curaj pe care l-am avut în acea epocă, atunci când se punea mai puţin preţ şi pe hrana sufletească, s-a datorat şi faptului că deşi Trustul pe care îl conduceam la Mărăcineni era unul al pomiculturii, dispuneam în ţară de staţiuni complexe, cu activitate în domeniul floriculturii şi dendrologiei”, îşi aminteşte Isac.

Este vorba de Centrul floricol de la Eforie Nord, unde era colecţia naţională de lalele, Staţiunea de cercetări de la Băneasa-Bucureşti şi Staţiunea pentru cercetări Cluj. Iar pentru participarea acestor unităţi la o manifestare expoziţională nu mai era nevoie de nicio aprobare din partea autorităţilor vremii. Alături de aceste centre şi staţiuni, Ilarie Isac s-a bazat şi pe relaţia de amiciţie şi colegialitate cu conducătorii Întreprinderii de sere Codlea.

Iar primul cu care Ilarie Isac a vorbit legat de ideea şi concretizarea viitoarei expoziţii florale a fost inginerul Gheorghe Pacea, fratele marelui pictor Ion Pacea. Gheorghe Pacea se transferase în 1977 la Trustul Pomiculturii Mărăcineni, ca şef al Laboratorului de Dendrologie şi Arhitectură Peisagistică, şi a avut o contribuţie importantă alături de Ilarie Isac la crearea Simfoniei Lalelelor, devenită ulterior cea mai mare expoziţie florală din România.

Prima ediţie a Simfoniei Lalelelor a fost organizată în primăvara lui 1978 la Casa Sindicatelor din Piteşti şi la ea au participat zeci de expozanţi din toată ţara, plus mii şi mii de vizitatori. „Această primă ediţie a Simfoniei Lalelelor a fost o revelaţie pentru suflet. O revelaţie pentru miile de vizitatori să poată admira la Piteşti sute de specii şi varietăţi de flori şi arbuşti ornamentali, cu toate nuanţele de culori şi forme”, povesteşte Ilarie Isac.

Impactul primei ediţii a Simfoniei Lalelelor a atras atenţia şi autorităţilor din Capitală. Drept urmare, la ediţia din 1979 printre cei care au venit la expoziţie s-au numărat Ion Ceauşescu, fratele lui Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe, primarul de atunci al Bucureştiului.

Ilarie Isac şi-ar fi dorit organizarea unei Expoziţii Horticole Permanente la Piteşti, după modelul Bois de Boulogne de la Paris şi Erfurt din Germania. În 1979 chiar fusese identificat un teren de 20 de hectare la ieşirea din Piteşti spre Slatina pentru organizarea unei asemenea expoziţii permanente. Numai că din păcate ambiţiosul proiect al expoziţiei horticole permanente a fost abandonat în 1979 din dispoziţia lui Ion Sârbu, prim-secretarul PCR de atunci.

În schimb, Simfonia Lalelelor a crescut de la an la an, ajungând să atragă anual sute de expozanţi şi zeci de mii de vizitatori din ţară şi de peste hotare.

Deţine brevetul Simfoniei Lalelelor

Din 2019, Ilarie Isac deţine la OSIM Certificatul de înregistrare a mărcii „Simfonia Lalelelor”, certificat ce este valabil până pe 11 septembrie 2029. Şi tot Ilarie Isac spune că în 2009 Tudor Pendiuc, fostul primar al Piteştiului, a înregistrat marca Simfoniei Lalelelor pe 10 ani la OSIM fără acordul său. „Nu a fost normal ce s-a întâmplat. Din fericire, începând din 2019 eu deţin această marcă a expoziţiei ce este un simbol al Piteştiului. Simfonia Lalelelor a căpătat un caracter comercial, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Este totuşi necesar să ducem această expunere într-un spaţiu deschis, unde oamenii să poată admira permanent îmbinarea dintre frumuseţea naturală şi măiestria oamenilor”.

A vrut să cedeze gratis Primăriei Piteşti marca Simfoniei Lalelelor

În noiembrie 2020, Ilarie Isac i-a trimis o lungă scrisoare lui Cristian Gentea, primarul Piteştiului, în care preciza negru pe alb că intenţionează să cedeze fără vreo pretenţie materială toate drepturile privind brandul „Simfonia Lalelelor”, cu câteva clauze, printre care se număra crearea unei Grădini botanice, evitarea oricărui partizanat politic (la mai multe ediţii Simfonia Lalelelor a fost folosită de politicieni), precum şi includerea Simfoniei Lalelelor în pachete turistice de interes naţional şi internaţional, alături de Muzeul Goleşti, Vila Florica, barajul Vidraru sau Transfăgărăşanul. 

Ilarie Isac a solicitat de asemenea schimbarea statului efemer de trei zile al Simfoniei Lalelelor într-o instituţie sau fundaţie, cu posibilităţi de stabilire şi întreţinere a unor relaţii cu instituţii similare din ţară şi de peste hotare, schimburi de informaţii şi material biologic. 

Numai că, deşi au trecut aproape cinci luni de la trimiterea scrisorii cu număr de înregistrare, nimeni din Primăria Piteşti nu a catadicsit să răspundă ofertei generoase a lui Ilarie Isac, omul care şi-a dedicat viaţa şi cariera horticulturii şi pomiculturii.

„Voi continua să mă lupt cu pasiune pentru dezvoltarea pomiculturii şi horticulturii în România. Sunt activ, nu pot fi altfel. Dacă nu aş fi activ, aş înţepeni”, mai spune Ilarie Isac.

Citeşte şi:

Povestea fabuloasă a lui Ion D. Isac, scriitorul primei cărţi româneşti despre Primul Război Mondial. A scăpat pe front din 98 de atacuri

Revine parada de la Simfonia Lalelelor. Copii de grădiniţă, puşi să defileze în frig şi îmbrăcaţi sumar în faţa oficialităţilor la Piteşti

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările