„Cum am supravieţuit gulagului“. Nina Moica, arestată de comunişti la vârsta de 15 ani, vorbeşte despre temniţele groazei
0
Joi seara, de la ora 19.00, istoria prinde viaţă la Memorialul Închisoarea Piteşti, cu o supravieţuitoare a gulagului românesc: Nina Moica.
Nina Moica s-a născut pe 21 octombrie 1943 şi a fost arestată în 1959, la doar 15 ani, chiar de la balul de final de an şcolar. A fost condamnată la 20 de ani de închisoare pentru că activa într-o organizaţie anticomunistă împreună cu alţi elevi - „Uniunea Tineretului Liber din România”.
Cum a reuşit să reziste în puşcărie şi viaţa de după eliberare
Tânăra a trecut prin mai multe închisori din România, unde a cunoscut ororile tentativelor de reeducare prin tortură. A fost eliberată după cinci ani, în 1964, în urma unui decret general de eliberare a deţinuţilor politic.
Astăzi are aproape 79 de ani. Locuieşte în Bucureşti şi vine să vorbească, joi, 28 iulie, la Memorialul Închisoarea Piteşti despre realităţile din perioada comunistă, despre experienţa detenţiei sale, despre cum a reuşit o adolescentă arestată la 15 ani să reziste în puşcărie şi despre viaţa de după eliberare.
Evenimentul face parte din proiectul Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti”, ediţia a IX-a, un proiect coordonat de Centrul de Studii în Istorie Contemporană şi Memorialul Închisoarea Piteşti.
Intrarea la eveniment este liberă.
„Fenomenul Piteşti”
Numărul victimelor care au suferit de pe urma aşa-zisei „reeducări“ efectuate cu autorizaţia autorităţilor comuniste în perioada anilor 1949-1952, în fostul penitenciar din Piteşti şi cunoscut ca „Experimentul Piteşti“ sau „Fenomenul Piteşti“ este de ordinul miilor.
Experimentul Piteşti a fost gândit şi pus în practică cu un scop: lepădarea convingerilor şi ideilor politice şi religioase a deţinuţilor şi în cele din urmă alterarea personalităţii până la punctul obedienţei absolute. Victimele experimentului erau deţinuţii politic, majoritatea studenţi, membri în grupări interzise de comunişti, ca Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal, precum şi cei inspiraţi de Garda de Fier sau membri sionişti ai comunităţii evreieşti din România.
Şcoala de Vară Fenomenul Piteşti, ajunsă anul acesta la ce-a de-a noua ediţie, se desfăşoară între 25 şi 29 iulie. Cei 10 participanţi selectaţi sunt studenţi la facultăţi diverse din toate zonele ţării.
Programul şcolii cuprinde seminarii ale unor specialişti din domeniul istoriei contemporane (Alin Mureşan, Constantin Vasilescu, Clara Mareş, Lucian Vasile), tur ghidat la Memorialul Închisoarea Piteşti, o slujbă de pomenire a celor decedaţi în timpul Fenomenului Piteşti la Camera 4 Spital, proiecţii de film, o excursie tematică la Fortul 13 Jilava şi o dezbatere publică cu un invitat special - Nina Moica, fostă deţinută politic.
Evenimentul public este dedicat publicului larg, iar intrarea este liberă.
Coordonatorul Şcolii de Vară este istoricul Alin Mureşan, cel mai important cercetător al fenomenului Piteşti, autor al unor serii de lucrări pe temă şi al monografiei „Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate”.
Printre invitaţii noştri la ediţiile anterioare ale Şcolii de Vară s-au numărat: Dan C. Mihăilescu, Sorin Lavric, Theodor Paleologu, Radu Preda, Nicolae Mărgineanu, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, istoricii Adrian Nicolae Petcu, Liviu Pleşa, Constantin Vasilescu, Florin Müller, Silviu B. Moldovan, Germina Nagâţ, Clara Mareş, Cosmin Budeancă, George Ardeleanu, Ruxandra Cesereanu, Stelian Crăciun (Cedry2k) Andrei Fântănă (Robin and the Backstabbers) şi foştii deţinuti politici Petru Cojocaru, Demostene Andronescu, Dionisie Stoenescu, Gheorghe Plop, Vasile Jacques Iamandi şi Constantin „Tache“ Rodas, Galina Răduleanu, Nina Moica.
Ce este Memorialul Închisoarea Piteşti
Memorialul Închisoarea Piteşti este un muzeu privat aflat în interiorul fostului penitenciar de la Piteşti şi are drept misiune cercetarea, documentarea şi valorificarea Închisorii Piteşti, precum şi studiul sistemului represiv comunist şi cinstirea memoriei persoanelor care au suferit sau şi-au pierdut viata în închisorile comuniste, urmare ideilor lor anticomuniste ori apartenenţei religioase, sociale, etnice ori pentru alte considerente dezavuate de regimurile totalitare din România.
Vă recomandăm să mai citiţi:
S-a stins din viaţă unul dintre ultimii supravieţuitori ai Fenomenului Piteşti
Se încarcă comentariile...
